Economia României va scădea cu 5,2 % în 2020 şi va creşte cu aproximativ 3,3 % în 2021 şi cu 3,8% în 2022, în timp ce rata şomajului va urca cu 5,9% în acest an şi cu 6,2% anul viitor, iar inflaţia va creşte cu 2,5%, la fel şi în 2022, arată previziunile de toamnă pulicate joi de Comisia Europeană.
Se preconizează totodată că deficitul bugetar va creşte la aproximativ 10,3% din PIB în 2020, de la 4,3% în 2019.
"Tendinţa expansivă preexistentă, determinată în mare parte de creşterile pensiilor, va fi consolidată de impactul crizei COVID-19. Cheltuielile cu pensiile pentru limita de vârstă urmează să crească considerabil, determinate de efectul pe întregul an al unei creşteri a pensiei de 15% din septembrie 2019 şi o creştere suplimentară de 40% din septembrie 2020. În plus, alocaţia pentru copii a fost dublată. Cheltuielile suplimentare datorate măsurilor legate de COVID-19, inclusiv schemele de sprijin pentru ocuparea forţei de muncă şi cheltuielile legate de sănătate, sunt proiectate la 1,3 puncte de bază din PIB, din care 0,4 puncte punctuale. finanţat prin transferuri UE. Veniturile fiscale vor fi afectate negativ de recesiune", arată raportul.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Potrivit acestuia, un risc privind previziunile soldului general al guvernului este acela că majorarea pensiilor şi alocaţiilor pentru copii s-ar putea dovedi a fi mai moderate.
"Guvernul, în modificarea bugetului din august, a propus creşterea pensiilor cu 14% în loc de 40% din septembrie 2020 şi eşalonarea creşterii alocaţiilor pentru copii în timp. Cu toate acestea, parlamentul a respins această propunere. Această prognoză, în conformitate cu presupunerea standard de modificare a politicii, urmează votului parlamentar. În viitor, în absenţa unui buget pentru 2021, acesta încorporează majorările impuse de legea pensiilor în vigoare în prezent", se mai arată în raport.
Potrivit estimărilor CE, deşi contracţia din 2020 pare mai puţin severă decât se aştepta iniţial, incertitudinea rămâne foarte mare, având în vedere evoluţia recentă a pandemiei, iar producţia reală nu este stabilită pentru a reveni la nivelurile dinaintea crizei înainte de sfârşitul anului 2022.
"Pandemia cauzată de noul coronavirus reprezintă un şoc enorm pentru economii, atât în UE, cât şi la nivel mondial, cu consecinţe foarte grave din punct de vedere socioeconomic. Se preconizează că economia României se va redresa de pe urma scăderii producţiei din prima jumătate a anului. Deşi contracţia înregistrată de economie în 2020 pare mai puţin gravă decât se estimase iniţial, incertitudinea rămâne foarte ridicată, având în vedere evoluţia recentă a pandemiei, iar producţia reală probabil că nu va reveni la nivelurile de dinainte criză până la sfârşitul anului 2022. Se estimează că deficitul bugetar va creşte semnificativ, deoarece efortul bugetar necesar pentru combaterea crizei se adaugă derapajelor fiscale din trecut", precizează CE.
Activitatea economică din Europa a suferit un şoc major în prima jumătate a anului şi s-a redresat puternic în al treilea trimestru, concomitent cu eliminarea treptată a măsurilor restrictive. Cu toate acestea, recrudescenţa din ultimele săptămâni a pandemiei duce la o serie de perturbări, în timp ce autorităţile naţionale introduc noi măsuri de sănătate publică pentru a limita răspândirea virusului. Situaţia epidemiologică înseamnă că previziunile de creştere pe perioada analizată fac obiectul unui grad extrem de ridicat de incertitudine şi de riscuri.
Potrivit previziunilor economice din toamna anului 2020, economia zonei euro va înregistra o contracţie de 7,8% în 2020, înainte de o creştere de 4,2% în 2021 şi de 3%în 2022. Conform previziunilor, economia UE se va contracta cu 7,4% în 2020, înainte de a se redresa cu o creştere de 4,1% în 2021 şi de 3% în 2022. În comparaţie cu previziunile economice din vara anului 2020, previziunile de creştere pentru zona euro şi pentru UE sunt uşor mai optimiste pentru 2020 şi mai temperate pentru 2021. Nici în zona euro, nici în UE producţia nu este preconizată să revină la nivelul pre-pandemic în 2022.
Impactul economic al pandemiei a variat foarte mult în UE şi aceeaşi variabilitate este valabilă şi în ceea ce priveşte perspectivele de redresare. Această neuniformitate reflectă răspândirea virusului, stricteţea măsurilor de sănătate publică adoptate pentru a-l ţine sub control, compoziţia sectorială a economiilor naţionale şi forţa răspunsurilor politice naţionale.
Pierderea locurilor de muncă şi creşterea şomajului au exercitat presiuni mari asupra mijloacelor de subzistenţă ale multor europeni. Măsurile de politică adoptate de statele membre, împreună cu iniţiativele la nivelul UE, au contribuit la atenuarea impactului pandemiei asupra pieţelor forţei de muncă. Datorită amplorii fără precedent a măsurilor luate, în special prin intermediul programelor de lucru pe termen scurt, creşterea ratei şomajului a fost atenuată în contextul scăderii activităţii economice. Se estimează că şomajul va continua să crească în 2021, deoarece statele membre elimină treptat măsurile de sprijin de urgenţă şi noi persoane intră pe piaţa forţei de muncă, însă ar trebui să se îmbunătăţească în 2022, pe măsură ce economia continuă să se redreseze.
Conform previziunilor, rata şomajului din zona euro va creşte de la 7,5% în 2019 la 8,3% în 2020 şi la 9,4% în 2021, urmând să scadă la 8,9% în 2022. Se estimează că rata şomajului în UE va creşte de la 6,7% în 2019 la 7,7% în 2020 şi la 8,6 % în 2021, urmând să scadă la 8% în 2022.
Deficite şi datorii publice în creştere
Se aşteaptă ca deficitele publice să crească în mod semnificativ în UE în acest an, având în vedere creşterea cheltuielilor sociale şi reducerea veniturilor fiscale, ambele fiind o consecinţă a măsurilor de politică excepţionale menite să sprijine economia, precum şi a existenţei stabilizatorilor automaţi.
Conform previziunilor, deficitul public agregat al zonei euro va creşte de la 0,6% din PIB în 2019 la aproximativ 8,8 % în 2020, înainte de a scădea la 6,4% în 2021 şi la 4,7% în 2022. Această evoluţie reflectă eliminarea treptată a măsurilor de sprijin de urgenţă în cursul anului 2021, pe măsură ce situaţia economică se va îmbunătăţi.
Reflectând creşterea deficitelor, previziunile estimează că ponderea datoriei în PIB la nivel agregat din zona euro va creşte de la 85,9% din PIB în 2019 la 101,7% în 2020, 102,3% în 2021 şi 102,6% în 2022.
Inflaţia se menţine moderată
În lunile august şi septembrie, o scădere abruptă a preţurilor la energie a determinat o inflaţie totală negativă. Inflaţia de bază, care include toate produsele cu excepţia energiei şi a alimentelor neprocesate, a scăzut, de asemenea, în mod substanţial în cursul verii, din cauza cererii reduse de servicii, în special de servicii legate de turism şi de bunuri industriale. Cererea scăzută, contracţia pieţei forţei de muncă şi o rată ridicată de schimb a monedei euro vor exercita o presiune descendentă asupra preţurilor.
Inflaţia în zona euro, măsurată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC), este estimată la 0,3% în 2020, înainte de a creşte la 1,1% în 2021 şi la 1,3% în 2022, pe măsură ce se stabilizează preţurile petrolului. În UE, inflaţia este estimată la 0,7% în 2020, 1,3% în 2021 şi 1,5% în 2022.
„Aceste previziuni survin în momentul în care al doilea val al pandemiei determină şi mai multă nesiguranţă şi ridică semne de întrebare cu privire la speranţa noastră de a ne redresa rapid. Producţia economică a UE nu va reveni la nivelurile de dinainte de pandemie până în 2022. Însă traversând această perioadă turbulentă împreună, am dat dovadă de hotărâre şi de solidaritate. Am convenit cu privire la măsuri fără precedent, pentru a ajuta cetăţenii şi întreprinderile. Vom lucra împreună pentru a contura traiectoria redresării, utilizând toate instrumentele pe care le avem la dispoziţie. Am convenit asupra unui pachet de redresare important, NextGenerationEU, în centrul căruia se află Mecanismul pentru redresare şi rezilienţă, pentru a oferi sprijin masiv celor mai grav afectate regiuni şi sectoare. Invit acum din nou Parlamentul European şi Consiliul să finalizeze rapid negocierile pentru ca bugetul să poată fi operaţional în 2021, astfel încât să putem investi, reforma şi reconstrui împreună", spune Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv pentru o economie în serviciul cetăţenilor.
La rândul său, Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat că, după cea mai profundă recesiune din istoria UE în prima jumătate a acestui an şi o ascensiune economică foarte puternică în timpul verii, redresarea Europei a fost întreruptă din cauza recrudescenţei cazurilor de COVID-19.
"Creşterea va reveni în 2021, dar va fi nevoie de doi ani până când economia europeană va ajunge la nivelul de dinainte de pandemie. În contextul actual cu un grad extrem de ridicat de incertitudine, politicile economice şi fiscale naţionale trebuie să rămână favorabile creşterii, în timp ce NextGenerationEU trebuie finalizat în acest an şi pus în aplicare în mod eficace în prima jumătate a anului 2021", spune Paolo Gentiloni.
Incertitudinile şi riscurile legate de previziunile economice din toamna anului 2020 rămân extrem de mari. Riscul principal rezultă din agravarea pandemiei, situaţie care necesită măsuri de sănătate publică mai stricte şi care are un impact mai grav şi de durată asupra economiei. Acest context a motivat o analiză a scenariilor implicând două căi alternative de evoluţie a pandemiei — una mai benignă şi una agravantă — şi impactul economic al acestora. Există, de asemenea, riscul ca cicatricile lăsate de pandemie în economie — cum ar fi falimentele, şomajul pe termen lung şi întreruperile în aprovizionare — să fie mai profunde şi mai extinse.
Economia europeană ar avea de suferit, de asemenea, în cazul în care economia mondială şi comerţul mondial s-ar îmbunătăţi mai puţin decât conform previziunilor sau în cazul în care tensiunile comerciale ar creşte. Posibilitatea unei presiuni asupra pieţei financiare reprezintă un alt risc de evoluţie negativă.
Dintr-o perspectivă pozitivă, este posibil ca NextGenerationEU, programul UE de redresare economică, care include mecanismul de redresare şi de rezilienţă, să stimuleze mai puternic economia UE s-a estimat. Acest efect se datorează faptului că previziunile ar putea include doar parţial beneficiile probabile ale acestor iniţiative, întrucât informaţiile disponibile în această etapă cu privire la planurile naţionale sunt încă limitate. Un acord comercial între UE şi Regatul Unit ar oferi, de asemenea, posibilitatea unui impact pozitiv asupra economiei UE începând cu 2021, comparativ cu scenariul de referinţă potrivit căruia schimburile comerciale dintre Regatul Unit şi UE ar fi reglementate pe baza normelor OMC privind clauza naţiunii celei mai favorizate.
Previziunile au fost elaborate în contextul unei incertitudini grave, statele membre anunţând noi măsuri de sănătate publică importante în a doua jumătate a lunii octombrie 2020 pentru a limita răspândirea virusului.
Aceste previziuni se bazează pe seria uzuală de ipoteze tehnice referitoare la evoluţia cursurilor de schimb, a ratelor dobânzilor şi a preţurilor produselor de bază, întemeiate pe informaţiile disponibile până la data de 22 octombrie 2020. Pentru toate celelalte date necesare, inclusiv cele referitoare la politicile publice, aceste previziuni iau în considerare informaţiile disponibile până la data de 22 octombrie, inclusiv. Cu excepţia cazului în care politicile sunt anunţate în mod credibil şi sunt detaliate în mod corespunzător, estimările pornesc de la ipoteza că politicile nu se modifică.
Previziunile depind de două ipoteze tehnice importante. În primul rând, se presupune că măsurile de sănătate publică rămân în vigoare într-o anumită măsură în perioada analizată în previziuni. Cu toate acestea, după înăsprirea lor semnificativă în cel de al patrulea trimestru al anului 2020, se estimează că stricteţea măsurilor va scădea treptat în 2021.
"Se presupune, de asemenea, că impactul economic al unui anumit nivel de restricţii va scădea în timp, pe măsură ce sistemul de sănătate şi agenţii economici se adaptează la mediul creat de pandemie. În al doilea rând, având în vedere că relaţiile viitoare dintre UE şi Regatul Unit nu sunt încă clare, previziunile pentru 2021 şi 2022 se bazează pe o presupunere tehnică conform căreia UE şi Regatul Unit vor face schimburi comerciale în temeiul normelor OMC privind clauza naţiunii celei mai favorizate începând cu 1 ianuarie 2021. Această ipoteză este utilizată doar în scop de prognozare şi nu reflectă nicio anticipare şi nicio previziune în ceea ce priveşte rezultatele negocierilor dintre UE şi Regatul Unit cu privire la relaţiile lor viitoare", relevă raportul.
Următoarea previziune a Comisiei Europene va fi o actualizare a previziunilor privind PIB-ul şi inflaţia din previziunile economice din iarna anului 2021, care urmează să fie prezentate în februarie 2021.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
