Plecarea, joi, a celui mai important designer al Chanel a generat valuri în industria bunurilor de lux de 1.620 miliarde de dolari, într-un moment în care toţi principalii jucători din acest sector la nivel mondial se află la o răscruce, transmite Reuters.
Strategia mărcilor mari de modă, cum ar fi Chanel, aflată în proprietate privată, şi Louis Vuitton şi Dior, deţinute de LVMH, a fost să promoveze puternic noi stiluri crete de designerii lor de profil înalt, creşscând semnificativ preţurile cu amănuntul.
Principalele companii de lux au crescut preţurile produselor cu 33%, în medie, din 2019. Aceasta a reprezentat jumătate din creşterea organică a vânzărilor din industrie în ultimii doi ani, arată estimările RBC.
24 septembrie - Eveniment News.ro – ROINVEST - Ediția a V-a Parteneri: ARB, CEC Bank, ROCA, TeraPlast, ACUE
30 septembrie - Eveniment Profit.ro E-Commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a - Parteneri: ARB, CEC Bank, ContentSpeed, eMAG
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-a. Parteneri: ACUE, Electrica Furnizare, Raiffeisen Bank, Transgaz
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania. Parteneri: ARB, CEC Bank, Garanti BBVA, Raiffeisen Bank, Philip Morris
Pe măsură ce costul vieţii creşte în întreaga lume, cumpărătorii au devenit mai pretenţioşi, provocând strategiile de bază ale companiilor.
Chanel, a doua mare marcă de lux după Louis Vuitton, a raportat o creştere a vânzărilor de 16% anul trecut, până la aproape 20 de miliarde de dolari, dublul veniturilor consemnate cu un deceniu mai devreme. Creşterile de preţuri au reprezentat mai mult de jumătate din creştere.
Designerul Chanel Virginie Viard, care a lucrat alături de Karl Lagerfeld şi l-a succedat după moartea sa în 2019, şi-a pus amprenta la Chanel cu interpretări ale celebrelor ansambluri de tweed ale etichetei, cu aromă de anii optzeci.
Vestea de joi despre plecarea lui Viard a dat startul speculaţiilor despre cine o va înlocui.
La fel ca multe alte companii de lux, Chanel a crescut preţurile considerabil de la pandemie, geanta clasică cu clapă costând de peste două ori mai mult, la peste 10.000 de euro (10.800 de dolari).
La începutul acestei luni, Chanel a avertizat că intră într-un mediu mai provocator şi a trebuit să îşi apere din ce în ce mai mult preţurile ridicate.
”Cred că întreaga industrie a împins preţurile prea departe”, a spus analistul HSBC Erwan Rambourg.
”Chiar şi fanii îndrăgostiţi de Chanel critică creşterea de mai mulţi ani a preţurilor genţilor a mărcii”, a adăugat Monika Arora, fondatoarea site-ului de modă PurseBop.com.
Investitorii încompanii concurente ale Chanel cotate la bursă se întreabă, de asemenea, dacă creşterile abrupte ale preţurilor din sector semnalează o lipsă de idei proaspete.
”Investitorii se îngrijorează că creşterile de preţ ar putea să fi înstrăinat consumatorii şi că mărcile vor avea pârghii de creştere limitate pe termen scurt”, a declarat Carole Madjo, şefa de cercetare a bunurilor de lux europene la Barclays.
Directorii companiilor de lux au început abia recent să recunoască că recesiunea a redus semnificativ numărul de cumpărători care îşi permit curele, genţi, pantofi, portofele şi îmbrăcăminte de designer scumpe.
Directorul financiar al LVMH, Jean-Jacques Guiony, a declarat în aprilie că ”clientul aspirativ”, fără averi uriaşe, ”trebuie să se adapteze la această nouă normalitate; nu va dura 5 minute”.
”Când ai creşteri de preţ, ei bine, ar trebui să existe un motiv în spate. Produsul trebuie să justifice acest lucru”, a spus preşedintele şi CEO-ul LVMH, Bernard Arnault, analiştilor, în ianuarie.
Creşterile suplimentare de preţ ar putea fi greu de justificat. Într-o mişcare rară, rivala Chanel, Saint Laurent, o marcădeţinută de Kering, a redus preţurile la geanta mică Loulou şi la portofelul Classic Cassandre, au spus analiştii Barclays, observând că creşterile anterioare de preţ ar fi putut fi prea agresive.
Concurentul Gucci, deţinut şi de Kering, creşte numărul de produse foarte scumpe din colecţiile sale. Cu toate acestea, speră să atragă cumpărătorii mai puţin înstăriţi şi aspiraţionali cu produse utilitare, cum ar fi şosete de 200 USD cu dungi îngrijite.
Brandurile mai mari trebuie să se adreseze cumpărătorilor mai tineri, precum şi celor ultrabogaţi rezistenţi, a spus Rambourg.
”Când vinzi produse de mai mult de 10 miliarde de euro (10,80 miliarde de dolari) pe an, nu este vorba despre nici/sau.”
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
