Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, legea privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare şi inovare. Actul normativ are ca obiect reglementarea statutului personalului de cercetare, dezvoltare şi inovare, stabilirea drepturilor şi obligaţiilor specifice, modalităţile de angajare şi promovare, precum şi buna conduită în cercetarea ştiinţifică, sfera de aplicare incluzând creaţia artistică şi activitatea sportivă. De asemenea, şeful statului a promulgat o lege care aprobă OUG 130/2023 care vizează detalierea, clarificarea şi completarea rolurilor şi responsabilităţilor tuturor partenerilor implicaţi în implementarea cloudului guvernamental.
Legea promulgată de către şeful statului vizează revizuirea cadrului normativ actual, prin abrogarea Legii nr. 319/2003, precum şi a Legii nr. 206/2004, şi constituie cadrul normativ prin care se organizează regimul general privind formarea continuă, dezvoltarea şi motivarea resursei umane în vederea asigurării competenţei, bunei conduite şi deontologiei profesionale în activităţile de cercetare, dezvoltare şi inovare, a libertăţii cercetării ştiinţifice şi pentru participarea personalului din domeniu la promovarea şi evaluarea activităţilor ce îi revin.
Actul normativ iniţiat de către Guvern este un jalon în PNRR.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Astfel, legea prevede „actualizarea definiţiei cercetătorului, a categoriilor de personal, precum şi a funcţiilor şi gradelor profesionale din sistem, actualizarea standardelor minimale, criteriilor şi metodologiilor de acordare a gradelor profesionale şi de încadrare pe funcţii, inclusiv echivalarea de drept - aceasta reprezentând o echivalare care se aplică automat prin efectul legii, condiţii noi de angajare, pe perioadă determinată egală cu durata de derulare a proiectelor de cercetare pentru personalul inclus în echipele de proiect”.
De asemenea, sunt actualizate metodologiile de organizare a concursurilor pentru ocuparea posturilor de conducere în organizaţiile de cercetare, actualizarea drepturilor şi obligaţiilor personalului, a normelor de bună conduită în activitate, a Codului de etică şi deontologie profesională, precum şi a atribuţiilor Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice Dezvoltării Tehnologice şi Inovării.
Actul normativ include dreptul la diferite stimulente financiare şi non-financiare.
„În acest sens, sunt prevăzute drepturile cercetătorilor de a le fi recunoscută şi stimulată performanţa în domeniu prin premii, gratificaţii, titluri, diplome şi prin alte modalităţi, de a putea obţine un venit lunar neplafonat, dacă în acelaşi timp cu execuţia temelor finanţate din fonduri de la bugetul de stat derulează şi proiecte finanţate din programe internaţionale la care România plăteşte cotizaţie, precum şi dacă proiectul conduce, în timpul execuţiei şi după finalizare, la transferuri tehnologice sau valorificări, de a obţine un venit lunar neplafonat, rezultat din execuţia proiectelor interne nefinanţate din fonduri publice sau din execuţia de proiecte internaţionale, precum şi „de a beneficia de sporuri la salariul de bază şi de indemnizaţiile prevăzute de lege”, conform sursei citate.
Şeful statului a mai promulgat legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 130/2023 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/2022 privind înfiinţarea, administrarea şi dezvoltarea infrastructurilor şi serviciilor informatice de tip cloud utilizate de autorităţile şi instituţiile publice. Actul normativ vizează detalierea, clarificarea şi completarea rolurilor şi responsabilităţilor tuturor partenerilor implicaţi în implementarea cloudului guvernamental. Astfel, rolurile şi responsabilităţile vor fi mai clar definite atât în zona de implementare a proiectului, cât şi ulterior, în administrarea şi operaţionalizarea infrastructurii cloudului guvernamental.
De asemenea, este crescută detalierea celor două componente ale cloudului privat guvernamental, în conformitate cu principiile cloud first asumate de România atât la nivel de reformă, cât şi de investiţii, precum şi asigurarea în mod unitar a securităţii cibernetice a cloudului Guvernamental, în contextul internaţional actual şi nevoia urgentă de creştere a rezilienţei capabilităţilor sistemelor şi reţelelor informatice ale statului român.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
