Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a înregistrat în primul trimestru din 2021 încasări cu 14% mai mari faţă de aceeaşi perioadă din 2019, în condiţiile în care procedura de rambursare cu control ulterior deocamdată a fost prelungită, a declarat, miercuri, preşedintele ANAF, Mirela Călugăreanu, în cadrul unei conferinţe realizate de PwC România. Ea a mai spus că Fiscul lucrează împreună cu Ministerul Finanţelor la permanentizarea acestei măsuri.
“Măsurile care au fost adoptate anul trecut au fost cele corecte, pe latura administrării fiscale şi din perspectiva colectării veniturilor, pentru că au ţinut în viaţă sectoare de activitate afectate direct, dar şi indirect. În primul trimestru avem încasări cu 14% mai mari decat în anul 2019, în condiţiile în care procedura de rambursare cu control ulterior deocamdată a fost prelungită, dar ne dorim şi lucrăm împreună cu Ministerul Finanţelor Publice la permanentizarea acestei măsuri”, a declarat Călugăreanu.
Preşedintele ANAF a mai spus că lucrurile pe care le-a construit în 2019 au adus anumite rezultate astfel “încât în primele două luni din 2020, înainte de declanşarea pandemiei în România, eram optimişti, încasările înregistrau un trend pozitiv, cu 10% mai mari faţă de perioada similară din 2019. Ne-am trezit cu totii în luna martie într-o situatie profund impredictibilă şi pot să afirm că încasările au înregistrat un nivel rezonabil în contextul crizei sanitare. Luna martie a fost un moment de cumpănă”, a mai zis Călugăreanu.
Şefa Fiscului a mai precizat că au avut loc numeroase discuţii în interiorul ANAF, Ministerului Finanţelor dar şi cu specialiştii din mediul de afaceri. “Existau voci extrem de pesimiste care spuneau că nu vom mai încasa nici măcar 2 miliarde lei pe lună, ori realitatea a dovedit că am încasat în medie 24 miliarde lei pe lună”, a mai spus Călugăreanu.
“Dacă ne gândim că nivelul rambursărilor de TVA a fost cu 25% mai mare faţă de 2019 şi valoarea acestora s-a ridicat la 12 miliarde lei, ca sume neamânate la plată care nu fost supuse procedurilor de executare silită au fost de 18 miliarde lei, ajungem numai din această perspectivă la 30 miliarde lei, care au fost un sprijin real”, a completat preşedintele ANAF.
Călugăreanu susţine că ANAF este departe de performanţele altor administraţii fiscale, dar se apropie ca perspective, acţiuni, iar dorinţa reprezentanţiilor instituţiei este ca în următorii 3-4 ani să se uite cu mândrie la lucrurile pe care le-au construit.
“Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este cea mai sigură perspectivă pentru ANAF. Creşterea veniturilor colectate, venituri suplimentare consistente la buget contribuie esenţial la îmbunătăţirea şi răspunde recomandărilor specifice de ţară. Ne-am definit clar reformele şi ţintele pe care trebuie să le atingem şi suntem optimişti în ceea ce priveşte reformarea ANAF şi finanţarea acestor reforme prin PNRR”, a mai spus şefa Fiscului.
Preşedintele ANAF a mai spus că Fiscul vizează creşterea conformării contribuabililor prin servicii digitale: extinderea utilizării SPV(Spaţiului Public Virtual), dezvoltarea de noi servicii electronice intuitive, operaţionalizarea comunicării video atât în ceea ce priveşte audierea contribuabililor, audienţele, structurile de control fiscal, îmbunătăţirea platformei de valorificare a bunurilor intrate în proprietatea statului. “Ne-am propus creşterea gradului de înrolare în SPV cu 20% pentru acest an şi în 2022, o creştere cu 30% a sumelor din bunurile confiscate”, a completat Călugăreanu.
Şefa Fiscului a mai spus că ţintele cele mai consistente sunt reducerea gap-ului de TVA numai prin măsurile care privesc administrarea fiscală cu minim 10% şi creşterea veniturilor în PIB cu 2,5% în următorii 4 ani doar din îmbunătăţirea activităţii ANAF.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
