OMV Petrom, cel mai mare grup petrolier integrat din Europa de Sud-Est, şi-a planificat pentru acest an investiţii de 3,7 miliarde lei, mai ales pentru intensificarea activităţii de foraj, arată raportul transmis miercuri Bursei de Valori Bucureşti (BVB).
Din total, aproximativ 75% din sumă va fi dedicată proiectelor din Upstream.
De asemenea, grupul va opri în mod planificat la jumătate din capacitate centrala electrică Brazi, pentru şase săptămâni în trimestrul al doilea.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Centrala electrica Brazi a fost parţial indisponibilă în 2017, ca urmare a unor defecţiuni la două transformatoare. Centrala a generat o producţie netă de electricitate de 2,59 TWh (în 2016: 2,83 TWh), acoperind aproximativ 4% din producţia de electricitate a României (în 2016: 5%).
”Pentru 2018, ne-am planificat un nivel al investiţiilor de 3,7 miliarde lei, în principal pentru intensificarea activităţii de foraj, proiectul Neptun, revizia generală planificată a rafinariei Petrobrazi şi pentru proiectul Poli-combustibili. În timp ce prioritatea noastră rămâne maximizarea valorii portofoliului curent din Upstream, estimăm un declin al producţiei medii zilnice de 4% comparativ cu 2017, excluzând vânzările de zăcăminte”, declară, în raport, Mariana Gheorghe, directorul general al OMV Petrom.
Pe parcursul anului, OMV Petrom a făcut investiţii de 3 miliarde lei şi a platit dividende în valoare de 0,8 miliarde lei.
De asemenea, pentru anul 2018, OMV Petrom preconizează că preţul mediu al ţiţeiului Brent va fi de 60 dolari/bbl.
”Anticipăm că diferenţialul dintre ţiţeiurile Brent şi Ural să rămână la un nivel similar comparativ cu anul 2017”, adaugă oficialii OMV Petrom.
Nivelul marjelor de rafinare se estimează a fi mai scăzut decât cel realizat în 2017.
”Estimăm că în România consumul privat în creştere va susţine cererea de produse petroliere. În România, ne aşteptăm la o cerere similară de gaze naturale şi electricitate comparativ cu 2017”, adaugă oficialii companiei.
În ceea ce priveşte impozitarea şi redevenţele, ei spun că un cadru fiscal şi de reglementare stabil, predictibil şi favorabil investiţiilor reprezintă o cerinţă esenţială pentru dezvoltarea investiţiilor viitoare, atât onshore, cât şi offshore.
Guvernul a aprobat legea privind activităţile offshore, care acoperă aspecte operaţionale şi de taxare. Legea a trecut de Senat, un pas înainte în procesul de aprobare de către Parlament.
”În octombrie 2017, Ministerul Economiei a publicat un proiect de lege privind redevenţele, pe care l-a retras la finalul lunii decembrie; pe baza programului de guvernare actualizat, estimăm că un nou proiect de lege privind redevenţele va fi supus consultării publice în cursul acestui an”, se menţionează în raport.
Metodologia privind preţul de referinţă al gazelor naturale ce urmează a fi folosită la calculul redevenţelor la gaze naturale a fost aprobată de Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM) şi a intrat în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, adică 12 februarie 2018; preţul de referinţă va fi legat de preţul CEGH al gazelor la hubul din Austria.
Noua reglementare referitoare la impozitarea suplimentară a veniturilor obţinute din vânzările de gaze naturale a fost aprobată în Parlament; rata de impozitare va creşte de la 60% la 80% pentru preţuri realizate la gaze naturale de peste 85 lei/MWh (cota crescută se aplică doar diferenţei dintre preţurile realizate şi valoarea de 85 lei/MWh).
”Impozitarea urmează să aibă caracter permanent; estimăm că legea va intra în vigoare în curând”, spun reprezentanţii companiei.
Investiţiile de explorare sunt estimate a fi în jur de 230 milioane lei.
Conform estimărilor OMV Petrom, cererea naţională de gaze naturale a crescut cu aproximativ 5% faţă de 2016, în timp ce proporţia acoperită de gazele de import a scăzut usor. Pe pieţele centralizate din România, preţul mediu ponderat al gazelor naturale pentru tranzacţiile încheiate în 2017 (66,4 TWh5) cu livrare până la sfârşitul anului 2018, a fost de 75 lei/MWh.
Volumul vânzărilor de gaze naturale ale OMV Petrom a crescut cu 2% faţă de 2016, în principal datorită vânzărilor mai mari către clienţii angro, care au compensat consumul mai mic al centralei electrice Brazi. Pe pieţele centralizate, OMV Petrom a vândut 16,8 TWh în 2017, cu livrare până la sfârşitul anului 2018, la un pret mediu comparabil cu preţul pieţei.
Parcul eolian Dorobantu a generat o productie neta de electricitate de 0,10 TWh (2016: 0,08 TWh), primind aproximativ 143.200 de certificate verzi (2016: aproximativ 127.600 de certificate verzi).
La 31 decembrie 2017, rezervele totale dovedite de ţiţei şi gaze din portofoliul Grupului OMV Petrom erau de 566 milioane bep (din care 542 milioane bep în România), în timp ce rezervele dovedite şi probabile de ţiţei şi gaze însumau 839 milioane bep (din care 792 milioane bep în România).
OMV Petrom a raportat anul trecut un profit net în creştere cu 140%, de 2,48 miliarde lei, de la 1,03 miliarde lei în anul 2016, în timp ce vânzările au urcat cu 17%, la 19,4 miliarde lei, de la 16,6 miliarde lei, potrivit datelor preliminare transmise miercuri Bursei de Valori Bucureşti (BVB).
Numărul de angajaţi al Grupului OMV Petrom a scăzut la sfârşitul anului trecut cu 7%, la 13.790 salariaţi.
OMV, una dintre cele mai mari companii industriale listate din Austria, deţine 51,01% din acţiunile OMV Petrom. Statul român, prin Ministerul Energiei, deţine 20,64% din acţiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deţine 9,9985%, iar 18,35% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti şi la Bursa de Valori Londra.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
