Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş a semnat luni acordul de mediu pentru hidrocentrala de la Răstoliţa, a anunţat luni ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, precizând că acesta este un proiect vechi de 30 de ani la care ”nu s-a făcut mare lucru”.
Hidrocentrala de la Răstoliţa, din judeţul Mureş, este primul proiect hidroenergetic de mare capacitate construit după 1990, amplasat pe teritoriul administrativ al comunelor Răstoliţa, Lunca Bradului, Deda şi Vătava. Astăzi, hidroenergia are cea mai mare pondere din mixul energetic al ţării, aproximativ 26%.
”Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş a semnat Acordul de mediu pentru proiectul privind finalizarea Amenajării Hidroenergetice Răstoliţa, din judeţul Mureş. Acordul de mediu prevede un număr mare de măsuri prin implementarea cărora se asigură o dezvoltare durabilă a hidroenergiei şi conservarea biodiversităţii în acelaşi timp. Concluzia evaluării impactului asupra mediului este că realizarea investiţiei are un impact negativ nesemnificativ asupra factorilor de mediu, cu condiţia implementării măsurilor de reducere impuse prin acordul de mediu”, a anunţat ministrul Mediului.
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Investiţia, cu o putere instalată de 35,2 MW şi o capacitate de producţie anuală de energie, de 58,14 GWh/ an, la un nivel minim energetic, a fost aprobată de Consiliul Interministerial de avizare a lucrărilor publice de interes naţional din Guvernul României şi este în concordanţă cu Strategia Energetică a României 2020-2030 cu perspectiva anului 2050, precum şi cu Planul Naţional Integrat Energie şi Schimbări Climatice (PNIESC).
”Este un moment istoric, ne chinuim de mult timp să facem acest lucru. La mine în birou am doar două tablouri: unul cu Ion Brătianu şi unul cu un soi de grafic cu toate perioadele, cu toate etapele pe care trebuie să le îndeplinim pentru emiterea acordului de mediu de la Răstoliţa şi sper eu ca astăzi să reuşim în sfârşit să facem acest lucru, pentru că e o restanţă veche. E un proiect de 30 de ani, nu s-a făcut mare lucru şi pe care mi-a propus – în limita a ceea ce trebuie să fac eu, bineînţeles că grosul efortului e la Ministerul Energiei – să-l terminăm, pentru că e păcat de banii care s-au cheltuit acolo deja, îndeplinind în acelaşi timp toate exigenţele legate de protecţia mediului, de evaluarea impactului asupra mediului pe care un astfel de proiect îl va avea şi de toate directivele europene pe care trebuie să le respectăm”, a afirmat Fechet, la conferinţa Focus Energetic.
Ministrul a precizat că Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Mureş a parcurs toate procedurile, a făcut dezbatere publică, a integrat toate observaţiile instituţiilor care au făcut astfel de observaţii, a ascultat opinia activiştilor de mediu şi opinia ONG-urilor.
”După ce avem acordul de mediu, bineînţeles că putem să trecem la restul lucrărilor de executat, respectiv autorizaţie de construire şi ce alte acte administrative trebuie emise ca urmare a obţinerii acordului de mediu. Dar partea cea mai grea, motivul pentru care stăm pe loc de atât de mulţi ani este legat de acordul de mediu. A durat atât de mult pentru că legislaţia europeană – şi foarte bine că e aşa – spune că atunci când ai activităţi care ar putea dăuna mediului în vreun fel, aceste activităţi trebuie bine analizate, trebuie foarte bine studiate şi, în măsura în care există un impact semnificativ, acest impact trebuie diminuat sau trebuie compensate în vreun fel. Pentru că nu există nicio activitate care să nu aibă niciun impact asupra mediului. În ceea ce priveşte acumularea hidroenergetică de la Răstoliţa – şi vă spun acest lucru pentru că am fost şi personal acolo şi am văzut stadiul lucrărilor – această amenajare a presupus o documentaţie foarte riguroasă, foarte detaliată legată de modul în care acel lac - care astăzi nu există – va avea un impact de mediu cât mai redus cu putinţă, înţelegând în acelaşi timp că trebuie să existe un echilibru între impactul de mediu şi beneficiile pe care acel proiect le aduce”, a precizat Fechet.
Proiectul ar presupune un baraj, instalaţii (unele deja realizate în cea mai mare parte) şi un lac de acumulare cu lungime de 5,6 kms, pe valea principală a râului Răstoliţa, precum şi pe cea a afluenţilor: pârâiele Vişa, Mijlocu şi Secu. Puterea instalată a hidrocentralei va fi de 35,2 MW.
”Am fost asigurat că se va face totul pentru conservarea biodiversităţii care este esenţială pentru păstrarea echilibrului ecologic în această zonă şi că Hidroelectrica va implementa proiectul, într-o primă etapă, la un minim energetic asigurând monitorizarea factorilor de mediu pe toată perioada de executare a lucrărilor, dar şi pe o perioada de minimum cinci ani după punerea în funcţiune a AHE Răstoliţa. Aşa cum am mai spus, astfel de amenajări hidroenergetice ar trebui terminate cât mai repede. Avem nevoie de energie regenerabilă. E un pariu pe care l-am făcut cu ministrul Energiei în speranţa că anul acesta vom produce primul kilowatt/oră de energie electrică în judeţul Mureş, la Răstoliţa. Şi intrăm în linie dreaptă!”, a declarat ministrul Mircea Fechet.
Pentru ca barajul hidroenergetic de la Răstoliţa să devină funcţional, este nevoie mai întâi de un acord de mediu pentru defrişarea câtorva zeci de hectare de pădure, necesare amenajării şi umplerii lacului de acumulare aferent barajului. Organizaţiile de mediu au cerut public, încă din iulie 2024, oprirea investiţiei. Acestea afirmă că investiţia încalcă legislaţia existentă, întrucât presupune defrişări în Parcul Naţional Călimani şi afectează conservarea unor rezervaţii, respectiv situri Natura 2000 şi arii de protecţie din zonă.
”Suprafaţele de teren care fac obiectul proiectului şi care urmează să fie scoase din fondul forestier, şi ulterior defrişate (pentru punerea în funcţiune la minimul energetic este necesară numai o suprafaţă de 39,38 ha, care va fi eliberată de vegetaţie conform alternativei 3 propuse pentru acest proiect), fac parte din culoarul de expropiere aprobat prin H.G. nr. 900/2017 şi sunt proprietatea Statului Român, administrate de către Regia Naţională a Pădurilor prin Direcţia Silvică Mureş, respectiv prin ocoalele silvice Lunca Bradului, Reghin şi Răstoliţa şi Asociaţia Filiala Ocolul Silvic Vătava, conform Avizului Gărzii Forestiere Braşov nr. 906/1/31.01.2022”, a adăugat ministrul.
APM Mureş a publicat în data de 18 octombrie, pe site-ul propriu, proiectul acordului de mediu, necesar finalizării amenajării hidroenergetice (hidrocentrală cu lac de acumulare) de la Răstoliţa, judeţul Mureş.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
