Ministrul Economiei, energiei şi mediului de afaceri, Virgil Popescu, a declarat luni că gazele din Marea Neagră reprezintă un subiect de ţară pe care trebuie să existe consens politic şi că Legea Offshore, care a stârnit numeroase discuţii, poate fi modificată doar în Parlament.
Prezent la forumul „Importanţa geostrategică şi economică a Mării Negre în actualul context european”, ministrul a adus în discuţie Pactul Verde European şi necesitatea gazelor naturale – inclusiv din Marea Neagră – pentru a putea îndeplini ţinţele acestuia.
În România, aproximativ 25% din energie este produsă pe bază de cărbune.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Comisia Europeană şi Uniunea Europeană îşi propun, prin Green Deal (Pactul Verde European), ca, până în 2030, să reuşească o reducere cu 55% a emisiilor de dioxid de carbon (CO2), iar în 2050 să existe neutralitate din punct de vedere al acestor emisii.
Ministrul a declarat: „Este o ambiţie mare, dar cred că îi putem face faţă. Ce înseamnă în România? Foarte mult de lucru”. El şi-a adresat mai multe întrebări, dar crede că este „o ţintă realistă şi foarte ambiţioasă”.
A vorbit despre planul naţional integrat de energie şi schimbări climatice, care este în dezbatere publică. Ţinta este de 30,7% energie regenerabilă. Media europeană este de 32%. „Pentru România, este o ţintă realistă. România trebuie să îşi asume ţinte realiste pe care să le ducă la îndeplinire. Ce facem cu cărbunele? Este o problemă foarte mare. Trebuie să folosim toţi banii europeni, Fondul de tranziţie europeană de 750 de milioane de euro – să îl ducem acolo unde trebuie, în zonele carbonifere, în Valea Jiului, în Oltenia, Gorj, Mehedinţi, Vâlcea, ca tranziţia să fie cât mai uşoară”.
Un memorandum şi o Ordonanţă de Urgenţă au fost aprobate privind un ajutor de stat pentru compania Energetica Oltenia de 1,2 miliarde de euro. „Am avut discuţii cu Comisarul european pe Concurenţă şi mă aştept ca acest ajutor de stat să fie aprobat. Nu mă aştept ca Oltenia să îl returneze în 6 luni, atunci putem să îl transformăm într-un ajutor de restructurare”.
El a explicat că o variantă este scoaterea din producţie, până în 2026, a circa 1.350 MW de energie electrică produsă pe bază de cărbune şi înlocuirea cu 1.450 MW producţie de energie electrică produsă pe bază de gaze naturale şi cu un parc solar în diverse locuri.
„Putem spune că la finalul lui 2026 se vor reduce cu aproximativ 45% emisiile de CO2 la Complexul Energetic Oltenia”.
Popescu a spus că trebuie gândite strategii şi pentru Complexul Energetic Hunedoara, Termocentrala de la Midia, Termocentrala de la Paroşeni şi patru mine din componenţa ei.
„Ne vom asigura ca, până în 2030, să se respecte acea reducere de 50% a emisiilor CO2 pe zona de producere a energiei electrice din cărbune. (...) Pentru asta, avem nevoie de gaz, iar România deţine rezerve onshore şi offshore. Gazele din Marea Neagră reprezintă un subiect de ţară pe care trebuie să existe consens politic”.
El a adăugat: „Dacă Exxon doreşte să părăsească acel consorţiu de exploatare a gazelor din Marea Neagră, îmi doresc ca România să fie parte a acestui consorţiu, iar Consiliul de Administraţie de la Romgaz a aprobat acest lucru. Urmează negocieri. Dacă se doreşte modificarea Legii Offshore, acest lucru nu poate fi făcut decât în Parlament. Trebuie să fie o lege unanim acceptată, ca interesul României să primeze. Este nevoie, după cum se vede, de gaze. E nevoie să aducem acele gaze în circuitul economic. Avem nevoie de gaze naturale pentru a putea să realizăm acest plan, realizarea ţintelor Green Deal şi, evident, că fără gazul natural al nostru, din Marea Neagră, e foarte greu să ne bazăm pe import”.
Recent, ministrul a aprobat foraje geologice pentru amplasarea conductei în zona Midia. „În 2021 - 2022, vom avea primele gaze aduse din acel perimetru pe ţărm”, a adăugat el la întâlnirea de luni.
Arătându-se optimist, Popescu a precizat că, la fel ca ţările din Marea Nordului, este nevoie de ferme offshore eoliene pentru producerea energiei electrice. „De ce nu ne gândim? De ce nu facem niste studii? E o energie ieftină. Eu cred că putem să avem şi aşa ceva”.
La acelaşi forum, preşedintele interimar al Senatului, Titus Corlăţean, a declarat că tema resurselor din Marea Neagră trebuie să fie una de ţară, reală, transpartinică.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
