După ce în perioada de creştere economică din 2007-2008 ponderea construcţiilor în Produsul Intern Brut (PIB) al ţării depăşise 11%, în acest moment ponderea este de doar 4%, în condiţiile în care există potenţial să ajungă chiar la 15%, arată Ministerul Economiei într-un proiect de Hotărâre pentru modificarea Anexei la Hotărârea Guvernului nr. 775/2015 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru competitivitate 2015-2020.
”Pentru a realiza investiţiile necesare dezvoltării economiei este nevoie de un sector al construcţiilor bine dezvoltat. Pe când la nivel european sectorul construcţiilor generează aproape 10% din PIB şi oferă 20 de milioane de locuri de muncă, în special pentru microîntreprinderi şi întreprinderi mici, în România înregistrîndu-se un declin accentuat al acestui sector”, arată nota de fundamentare a proiectului de act normativ.
Astfel, sectoarele identificate ca fiind ”de viitor” în Strategia naţională pentru competitivitate 2015-2020 sunt: turism şi ecoturism; textile şi pielărie; lemn şi mobilă; construcţii; industrii creative; industria auto şi componente; tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor; procesarea alimentelor şi a băuturilor; sănătate şi produse farmaceutice; energie şi management de mediu; bioeconomie (agricultură, silvicultură, pescuit şi acvacultură), bio - farmaceutică şi biotehnologii.
Sectorul de construcţii are un mare potenţial de creştere cu rol de catalizator pentru dezvoltarea economică, putând fi considerat un sector de viitor, spun autorii documentului.
”Chiar dacă sectorul construcţiilor este un sector cu valoare adăugată medie, datorită importanţei sale economice, performanţa sectorului construcţiilor poate influenţa în mod semnificativ atât dezvoltarea economiei în ansamblu dar şi la ocuparea forţei de muncă”, se mai menţionează în document.
Astfel, construcţiile reprezintă unul dintre principalii consumatori de produse intermediare (materii prime, produse chimice, echipamente electrice şi electronice etc.) şi de servicii conexe.
”Pe lângă sectoarele productive de viitor identificate ca fiind sectoare cu potenţial de export şi de specializare inteligentă, pentru asigurarea competitivităţii economiei româneşti pe ansamblu, este nevoie şi de un sistem de distribuţie eficient care să asigure legătura între produsele sectoarelor identificate ca fiind de viitor şi utilizatorii finali în siguranţă şi cu costuri minime”, se mai arată în proiect.
Strategia Naţională de Competitivitate (SNC) 2015-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 775/2015, este un document strategic al Ministerului Economiei, elaborat în vederea corelării intervenţiilor dedicate competitivităţii.
Documentul a avut ca scop oferirea unei soluţii pentru dezvoltarea economică pe termen scurt şi mediu, care să permită punerea în valoare a potenţialului competitiv incomplet exploatat, pentru a crea valoare adăugată şi prosperitate, se arată în proiect.
Viziunea Strategiei Naţionale pentru Competitivitate propune ca obiectiv general dezvoltarea unui ecosistem competitiv de afaceri, bazat pe un mediu de reglementare stabil, centrat pe antreprenoriat, inovare şi creativitate, care să pună accent pe încredere, eficienţă şi excelenţă şi să plaseze România în primele 10 economii la nivel european.
Documentul a identificat cinci priorităţi strategice pentru asigurarea competitivităţii: îmbunătăţirea mediului de reglementare; acţiuni parteneriale între mediul public şi mediul privat; factori şi servicii suport; promovarea celor 10 sectoare de viitor şi pregătirea Generaţiei 2050 şi provocări societale.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
