Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a anunţat că a demarat campania de informare şi conştientizare asupra efectelor majore şi pe termen lung ale risipei de alimente ”Şi tu poţi proteja planeta! Împreună dăm startul la reducerea risipei de alimente!”.
”Principala soluţie pentru schimbarea comportamentului consumatorilor este educarea şi informarea acestora, atât în familie cât şi în şcoli. Sunt necesare şi reglementări clare şi coerente între instituţiile care au atribuţii în această direcţie, astfel încât să fie creat un cadru legislativ şi comportamental care să transforme toate aceste deziderate în realitate. Am convingerea că întâlnirea de astăzi va fi percepută ca un apel pentru identificarea acelor măsuri, instrumente, pârghii care să combată risipa alimentară, să eficientizeze implementarea tuturor prevederilor legislative specifice pe care le avem şi mă bazez pe implicarea autorităţilor, pe expertiza şi profesionalismului reprezentanţilor mediului academic, a institutelor de cercetare şi a tuturor partenerilor care sunt interesaţi de acest fenomen”, a declarat ministrul Adrian Oros.
Oficialul a mai spus că realizarea obiectivului de reducere a risipei de alimente presupune eforturi susţinute, la toate nivelurile. Totodată, oficialul MADR a transmis necesitatea implicării tuturor actorilor, atât a autorităţilor competente, cât şi a societăţii civile şi a mediului de afaceri, pentru a avea o politică naţională coerentă de reducere a risipei alimentare.
Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian-Nechita Oros, şi secretatul de stat Aurel Simion au deschis marţi, la sediul instituţiei, evenimentul ”Stop deşeurilor şi risipei alimentare! Pentru oameni! Pentru planetă!”, organizat în colaborare cu InfoCons, în cadrul căruia a fost demarată campania de informare şi conştientizare asupra efectelor majore şi pe termen lung ale risipei de alimente ”Şi tu poţi proteja planeta! Împreună dăm startul la reducerea risipei de alimente!”.
”Risipa alimentară rămâne una dintre provocările majore ale societăţii moderne, fiind semnalată la nivel internaţional de FAO, ca un fenomen de amploare, de natură să afecteze securitatea alimentară, la nivel mondial. Ceea ce putem să facem noi, MADR, pe lângă măsurile pe care le vom lua este să cooptăm toţi factorii de decizie cu atribuţii în acest domeniu şi să încercăm să găsim soluţii prin care populaţia să conştientizeze fenomenul risipei alimentare, pentru a deveni conştienţi şi mai atenţi la ceea ce consumăm în aşa fel încât să eliminăm risipa alimentară”, afirmă secretarul de stat Aurel Simion, coordonatorul direcţiei de industrie alimentară.
La eveniment a participat şi Chef Cezar Munteanu, ambasador al luptei împotriva risipei alimentare, care şi-a prezentat contribuţia la fenomenul de reducere a risipei de alimente şi le-a oferit celor prezenţi câteva recomandări prin care putem utiliza inteligent toate resursele alimentare.
Unele studii arată că producţia totală de produse alimentare ar trebui să crească cu cel puţin 60% pentru a hrăni o lume de peste 9 miliarde de oameni până în 2050, potrivit datelor publicate de minister.
Alte studii arată că soluţia nu constă în creşterea producţiei, ci în îmbunătăţirea accesului şi distribuţiei alimentelor, în schimbarea dietei şi în reducerea risipei alimentare.
Aproximativ 1,3 miliarde de tone de produse alimentare se pierd sau se irosesc în fiecare an, reprezentând 33% din totalul alimentelor produse pentru consumul uman.
Sistemul alimentar global înseamnă 4 miliarde de tone de produse alimentare, din care peste 90% sunt produse pe terenuri, iar sub 10% sunt din apele interioare, mări şi oceane.
Producţia alimentară din pescuit şi acvacultură a crescut din 1950, depăşind 160 milioane de tone în 2014.
Conform ultimului Eurobarometru, din 2014, românii apreciau in proporţie de 90% că aruncă sub 15% din alimentele cumpărate. Acest procent era superior celui din ianuarie 2011, când circa 79% dintre ei apreciau că aruncă sub 15% din alimentele cupărate.
În perioada 2015-2018 Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare - IBA Bucureşti, a derulat un proiect finanţat de MADR, referitor la risipa alimentară din România, “Impactul socio-economic al risipei alimentare la nivel naţional în contextul actual al crizelor legate de securitatea alimentară şi schimbările climatice”.
Studiul a fost făcut pe un eşantion reprezentativ de 930 de persoane de peste 18 ani, cu o marjă de eroare de 3,3%. Rezultatele cercetării de impact au indicat faptul că în gospodăriile din mediul urban din România procentul mediu de risipă alimentară este de circa 10,4%.
Ca profil de consumatori, persoanele sub 35 de ani sunt cele mai inclinate să risipească (circa 15%), în timp ce persoanele peste 65 de ani aveau un nivel de risipă de 6,2%. Risipa este mai mare în Bucureşti (12,1%), ca şi în sudul ţării (11 %) şi este mai redusă în Transilvania (9%).
Familiile cu venituri mai mari risipesc mai mult (13,5%) în raport cu famillile cu venituri minime (doar 6,9%).
Datele din 2016 ca şi cele din 2020 indică produsele de panificaţie şi mâncărurile pregătite acasă drept produsele cu cel mai mare risc de risipă. Cu toate acestea tendinţa de risipire a scăzut în 2020, comparativ cu 2016, la toate categoriile de produse, cu maxime semnificative la produsele de panificaţie (scădere de 63,8% faţă de 2016) ca şi la mâncărurile pregătite în gosodărie (scădere de 61,11% faţă de 2016).
Nivelul risipei alimentare din România înregistrează o tendinţă descrescătoare, chiar dacă veniturile populaţiei au crescut în perioada 2011 - 2020.
Scăderea este mai accentuată în 2020 şi ca urmare a efectului potenţial pe care l-a avut epidemia de COVID 19.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
