României îi lipseşte aproape cu desăvârşire promovarea externă a mediului de business, afirmă Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), care precizează că ambasadele ”sunt înţesate de personal aparţinând Ministerului Economiei” în state cu care România şi-a atins de foarte mult timp maximul de potenţial economic.
Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) a organizat, în data de 27 aprilie, conferinţa de presă „Noul Proiect de lege al Camerelor de Comerţ din România – Catalogul Firmelor – promovare şi internaţionalizare a companiilor româneşti”, având în vedere necesitatea actualizării legii 335/2007 şi importanţa acestora pentru dezvoltarea mediului de afaceri din România.
Una dintre modificările din proiectul de lege are în vedere includerea tuturor antreprenorilor din România într-un catalog al firmelor cu scopul de a genera vizibilitate şi oportunităţi reale de promovare şi internaţionalizare, atât în mediul fizic cât şi în cel virtual - mai competitiv şi liber de barierele fizice şi geografice, gestionat de către camerele de comerţ, conform unor modele consacrate, testate şi valorificate corespunzător, la nivel european,
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
„În momentul de faţă, României îi lipseşte aproape cu desăvârşire promovarea externă a mediului de business. Sunt cifre ale Statului Român care întăresc această afirmaţie şi aici mă refer la deficitul balanţei comerciale care a avut, în 2021, o creştere abruptă, până la nivelul de 23,8 miliarde de euro, faţă de 18,3 miliarde de euro în 2020. Tot cifrele arată că exportul este realizat de firmele cu capital străin. Prin realizarea acestui catalog al firmelor ne propunem să realizăm o promovare reală a mediului de afaceri, cu cifre adevărate şi, mai ales, cu identificarea exactă a domeniului de activitate de unde se realizează profit. Contribuţia firmelor nu reprezintă o taxă. Este modul prin care mediul de afaceri se poate autopromova, mai ales dacă ţinem cont că, ani de zile, această promovare a fost lăsată în seama Statului Român, iar rezultatele sunt aproape zero. Ambasadele sunt înţesate de personal aparţinând Ministerului Economiei în state cu care România şi-a atins de foarte mult timp maximul de potenţial economic. Trebuie să realizăm promovarea de investiţii în România, în fiecare judeţ, acolo unde există o cameră de comerţ, iar acest lucru costă. Sistemul Cameral din România nu se finanţează din bani de la bugetul de stat, ajungând în 2022 cel mai subfinanţat sistem cameral din Europa. Este momentul în care autorităţile trebuie să aleagă între dispariţia camerelor de comerţ din România sau redefinirea acestora ca instituţii puternice care să atragă companiile într-un sistem competitiv şi performant”, a declarat preşedintele CCIR, Mihai Daraban.
De asemenea, CCIR susţine certificarea de către camerele de comerţ a competenţelor administratorilor din cadrul companiilor, echivalentul deţineri unui paşaport de încredere, cu valabilitate pe plan global, în mediul fizic şi în cel online. Scopul introducerii acestui certificat de competenţă este de a creşte calitatea actului comercial, de a responsabiliza agenţii economici şi de a contribui la îmbunătăţirea şi dinamizarea activităţii economice.
„În 2021, la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului figurau ca fiind active şi în funcţiune un număr de peste 1,1 milioane de companii. Cu toate acestea, la ANAF, pentru aceeaşi perioadă au depus bilanţul anual numai 768.367 de companii. Peste 348 de mii de companii păcălesc autorităţile prin nedepunerea bilanţului fiscal şi nu păţesc absolut nimic. În acelaşi timp, mass-media a prezentat foarte multe cazuri în care anumite persoane, cu o educaţie precară, s-au trezit peste noapte administratorii unor companii, fără să ştie, si numai pentru faptul că, la un moment dat, şi-au lăsat buletinul cuiva. Astfel, devine foarte important să existe un certificat de competenţă exclusiv pentru administratorii companiilor care, în urma unor cursuri simbolice, să ateste faptul că respectiva persoană are cunoştinţe minime de aritmetică şi, mai ales, să ştie ce înseamnă din punct de vedere legal să-ţi pui semnătura pe un bilanţ şi să-l depui la fisc”, a declarat secretarul general al CCIR, Ovidiu Silaghi.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
