Mihai Bordeanu, country manager la Dacia Romania, spune că societatea numără aproape 15.000 de angajaţi în Romania, iar anul acesta vor mai fi angajaţi însă 500. Potrivit acestuia, sectorul de logistică suferă de deficit de personal, în care se caută 10.000 de şoferi pentru a transporta materii prime şi produse în Europa.
” Avem aproape 15.000 de angajaţi, iar anul acesta o să mai angajăm 500. (…) Avem o problemă cu forţa de muncă? Sigur, e una dintre ele. Numai că trebuie să o ştim, o conştientizăm şi încercăm să o rezolvăm”, a declarat Mihai Bordeanu, country manager la Dacia Romania.
Impetum Group a organizat săptămâna aceasta o nouă dezbatere din demersul CONFIDEX, cel mai amplu studiu pro-business din România creat de Impetum Group şi totodată vocea mediului de business.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
”Eu cred că suntem obligaţi cumva să fim optimişti. Altfel spus, dacă eşti pesimit, e o greşeală tactică azi. Când îţi intră 30 de miliarde de euro în casă şi tu eşti pessimist, ai o problemă. Mă refer la Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Dar nu e numai asta, ne uităm la dinamica pieţelor, lumea are nevoie de mobilitate. Vedem acest lucru în Europa, vedem pieţele din Vest, ele cresc, vedem pieţele din Romania, ea creşte, vedem gradul de motorizare din Romania, el e cel mai jos, cel mai scăzut din Uniunea Europeană. Oamenii au nevoie de mobilitate, au nevoie de maşini, noi trebuie să le facem şi să le punem la dispoziţie. Pentru că suntem Dacia, ele trebuie să fie extrem de accesibile, noi asta facem, ne ocupăm cu mobilitatea accesibilă”, a spus Mihai Bordeanu.
Reprezentanul Dacia Romania a vorbit despre suprapunerea mai multor crize, inclusiv criza din sectorul de logistică, în care se caută 10.000 de şoferi pentru a transporta materii prime şi produse în Europa.
”Crizele apar practic de la o zi la alta. Aflăm că am rezolvat o situaţiw cu anumite componente electronice şi a apărut altceva. Nu e o criză, e o nouă realitate şi trebuie să ne uităm la ea când ne facem planurile. Îngrijorare pentru mine nu e cuvântul potrivit, preocupare, da”, a mai spus Mihai Bordeanu, country manager la Dacia Romania.
Anul trecut în România s-a înregistrat o producţie-record de maşini, de peste jumătate de million de vehicule, Dacia împreună cu Ford, fiind pe locul şase în Europa.
”Anul acesta o să facem mai multe maşini decât anul trecut şi o să ne apropiem vertiginos de nivelul maxim de capacitate. În continuare avem planuri mari la Mioveni. Noua generaţie Duster se va produce acolo. Viitorul sună bine din acest punct de vedere, este una dintre cele mai bune uzine din lume”, a mai spus Mihai Bordeanu.
Despre lipsa forţei de muncă a vorbit şi Costin Borc, director în cadrul grupului SNEF pentru Africa şi Europa Centrală şi de Est.
”Cred că dacă ne uităm la cifre – şi ne uităm la cifre de mai mulţi ani – semnalele le vedem. Marele avantaj este că mediul privat românesc a ştiut să se decupleze de la tumultul sau lipsa de tumult a vieţii politice româneşti, să îşi construiască o viaţă complet separată, cu clienţi care nu au de-a face cu sectorul public, cu clienţi externi, să se dezvolte la export, să caute pieţe din ce în ce mai interesante pentru ei”, a spus Borc, prezent la eveniment.
Acesta a vorbit şi de câteva aspecte care îngrijorează, precum dobânzile sau inflaţia ridicată.
„Pe mine ceea ce mă îngrijorează cel mai tare este lipsa forţei de muncă calificată, pe care o vedem de nişte ani de zile, dar aud acum foarte multă lume care spune: dacă aş avea 50 de oameni în plus, aş face 40% profit mai mare. Asta este o problemă evident demografică, pe care o ştim încă dinainte de căderea comunismului. România a fost o ţară care a avut o demografie foarte proastă, mai degrabă asemănătoare vestului Europei, însă care nu e deloc adresată. Aici e nevoie de politici publice”, a precizat Costin Borc, care a fost totodată ministru al Economiei, Comerţului şi Turismului.
Acesta este de părere că guvernul ar trebui să înţeleagă că economia românească poate creşte mult mai repede dacă ar fi mai mulţi oameni în populaţia activă.
”Dacă ne uităm la câţi oameni sunt în populaţia activă a României, vorbim de 8,25 milioane de oameni. Din aceştia, 1,3 milioane în administraţia centrală şi locală. care sunt plătiţi de ceilalţi care lucrează. Ne costă 120 miliarde lei pe an salariile bugetarilor. Să presupunem o reducere de 10%, asta înseamnă 12 miliarde lei economisite. Dacă punem întreprinderile de stat, care sunt centrale şi locale, mai găsim încă 300.000. Aş vrea să ne mai uităm la încă un lucru: tinerii NEET, de 15-29 de ani care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional, avem cel mai mare procent din UE, 19,8-20%. Am încercat să văd care e cifra aceasta, este vorba de 588.000 de persoane. Deci cu putin vointa politica, putem avea un efect virtuos asupra economiei, atat prin cresterea numarului de persoane active cat si prin reducerea unor cheltuieli bugetare”, a mai spus Costin Borc, director în cadrul grupului SNEF pentru Africa şi Europa Centrală şi de Est.
La rândul său, Liviu Zăgan, CEO Holde Agri Invest, spune că România are circa 9 milioane de hectare de teren agricol, din care poate 3 milioane sunt lucrate într-un regim modern. Astfel, rămân încă 6 milioane de hectare de teren care au nevoie de investiţii unde profitabilitatea poate fi crescută.
”O soluţie ar putea fi să mergem pe lanţ şi să investim mai mult decât în producţia de cereale şi în alte produse agricole, pe care să le procesăm. Eu văd optimism, văd o perspectivă bună în ceea ce priveşte viitorul. (…) Când pornim de la zero există şi lucruri bune şi putem să investim dintr-o dată în ultima tehnologie şi să beneficiem de ea. Eu cred că asta trebuie să ne dea un avantaj competitiv şi să putem să avansăm mult mai repede”, a spus Liviu Zăgan.
Despre resursa umană, acesta afirmă că este o problemă globală.
”Eu nu cred că există probleme, există doar soluţii. Nu cred că mai trebuie să ne gândim atât de mult la cum să facem să găsim mai mulţi oameni, că nu cred că se poate. Cred că ar trebui să ne gândim la cum să automatizăm mai mult, să eficientizăm din punctul de vedere tehnologic al proceselor”, a spus acesta.
El consideră că suprafeţele mari vin cu o eficienţă de scară şi cu o profitabilitate care te ajută să aduci şi mai multă tehnologie şi să faci mâncarea mai sănătoasă.
”În agricultură e mai rău decât la furnal, nu poţi să opreşti producţia. Agricultura merge bine înainte. Trimestrul I, II e o perioadă de cheltuială, de investiţii pentru agricultori. Abia din luna iulie încep să apară încasările. Noi ne-am propus o misiune destul de grea, este un domeniu în care cel puţin în Romania există puţină standardizare, încercăm să setăm un standard. Lucrăm deja o suprafaţă destul de importantă, de 13.000 de hectare, suntem în curs să preluăm şi alte suprafeţe. Lucrăm cu mai multe ferme, puncte de lucru, şi încercăm să organizăm tot ce înseamnă dotare tehnică în linie cu ce se poate face mai automat şi performant”, a precizat Liviu Zăgan, CEO Holde Agri Invest.
În opinia sa, faptul că agricultura are un procent mare din PIB în România nu e un lucru bun, deoarece alte ţări au o pondere a agriculturii sub 1%, pentru că produc alte lucruri cu valoare adăugată mai mare.
De asemenea, Tiberiu Moisă, director general adjunct la Banca Transilvania, spune că faptul că a scăzut consumul, s-a redus activitatea economică pe anumite paliere nu ar trebui să ne surprindă
”Faptul că a scăzut consumul, s-a redus activitatea economică pe anumite paliere nu ar trebui să ne surprindă si nu ar trebui interpretat negativ acest lucru deoarece acestea au fost semnalele pe care oamenii le-au primit de la politica monetara, pentru că asa se trateaza inflatia. În momentul în care a apărut această nouă prioritate, lupta cu inflaţia, cam prin toată Europa şi prin America şi peste tot pe unde era inflaţie, singurul medicament pe care îl cunoaştem, care tratează inflaţia cât de cât eficient, este să ne reducem cheltuielile, să reducem consumul în aşa fel încât să dăm un semnal către direcţia din care vin cauzele scumpirii preţurilor să o lase mai moale, pentru că avem limita noastră până unde putem accepta creşteri de preţuri. Ce am făcut în acest sens? Am crescut dobânzile. Crescând dobânzile generalizat, peste tot, nu doar în Romania, într-un fel sau altul, foarte multe lucruri şi activităţi au devenit prea scumpe. Astăzi vedem primele efecte ale acestei politici. Asta ar fi trebuit să fie chestiunea care să ne surprindă cel mai puţin, ba chiar să o punem la capitolul ”realizări”, pentru că – paradoxal – dacă nu aveam această realizare, ne-am fi luptat în continuare cu o inflaţie şi mai mare, chestiune care ar fi atras şi alte probleme.”, spune Tiberiu Moisă, director general adjunct la Banca Transilvania.
Acesta afirmă că este o ”producţie de tranzacţii de credite” de finaţare mai mare în fiecare an.
”Acum trebuie să începem să fim mai precauţi. Noi nu suntem atât de rău faţă de momentul de la care am plecat, din punctul de vedere al inflaţiei. Mergea totul bine de mulţi ani, aşa că ne tot aşteptam la ceva negativ, iar în 2020 a venit pandemia”, a adăugat el.
El consideră că nu există o formulă pe care s-o urmăm şi care să ne rezolve toate problemele. Criza forţei de muncă arată că suntem într-o problemă de dezvoltare, adaugă el.
”Avem multe de făcut şi nu mai avem cu cine. E mai bine decât să nu mai avem multe de făcut, dar să avem cu cine. (…) În reforma în administraţiei prin digitalizare e un potenţial mare pentru toată lumea, semnficativ de a creşte generalizat. Aş vrea să avem ocazia să asistăm la momentul în care acest deziderat să se întâmple. Digitalizarea şi un grad mai bun de colectare fiscal a taxelor ar fi mai mult decât suficient să ne pună pe o traiectorie bună în următoarele două decenii. Plus infrastructura critică“, a spus Tiberiu Moisă, director general adjunct la Banca Transilvania.
Impetum Group a organizat o nouă dezbatere din demersul CONFIDEX, cel mai amplu studiu pro-business din România creat de Impetum Group şi totodată vocea mediului de business.
”În cei trei ani pe care i-am măsurat până acum, eram ca în povestea cu lupul: ne aşteptam tot timpul să vină vremuri grele, indicele de încredere era sub 50, ceea ce însemna că managerii români sunt mai mult pesimişti, eram rezervaţi. Se aşteptau tot timpul la o evoluţie înspre o scădere economică, lucru ce nu a fost confirmat de datele oficiale care au venit cu o anumită întârziere. De aceea studiul CONFIDEX este foarte important, deoarece el ne oferă înainte un indicator de percepţie, pe care ulterior o să îl verificăm şi cu datele oficiale”, spune Andrei Cionca, CEO Impetum Group.
Potrivit acestuia, acum managerii au o percepţie optimistă pusă pe seama rezilienţei, subliniind că este importantă şi viteza cu care mergem înainte.
”Glumeam cu colegii şi spuneam că după câte am trait în aceşti trei ani, şi dacă ar ateriza un OZN în curte, nu este nimic de netrecut. O să ne strângem o să facem o şedinţă, o să analizăm acest OZN, a aterizat la noi în curte, vedem ce e de făcut, un plan de măsuri şi fără panică”, spune Andrei Cionca.
El subliniază că fiecare ediţie a Confidex aduce ceva nou.
”Încercăm să corelăm ce vedem noi aici cu pieţele externe. Încercăm să vedem cum sunt managerii români în comparaţie cu managerii din lume. Am încercat să vedem şi ce gândesc şi cei mai mari jucători din private equity, pentru că în esenţă ei sunt cei care mişcă lumea, ei sunt cei care pun în capital sume - de multe ori nu înţeleg ordinul de mărime al sumelor despre care vorbesc oamenii din private equity, mă refer la jucătorii mari. Cumva, dinamica gândirii lor de astăzi influenţează economia de mâine. Acestea sunt cele două elemente în plus pe care le-a adus CONFIDEX”, a mai spus Andrei Cionca.
În România, indicele de încredere a managerilor în economie este 50,2, iar în SUA e de 42, unde 87% din manageri se aşteaptă la o recesiune de scurtă durată. În Europa de Vest, acest indice de încredere este 53, în recuperare după minimul din semestrul trecut, când era 24. În China, acest indice de încredere este 74.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
