Creşterea pragului cifrei de afaceri anuale a comercianţilor ce trebuie să permită plata cu cardul de la 10.000 de euro la 50.000 de euro anulează impactul benefic al legii cash-back, a anunţat marţi Mastercard.
Comisia pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor a votat, marţi, creşterea pragului cifrei de afaceri anuale de la 10.000 de euro la 50.000 de euro a comercianţilor ce trebuie să permită plata cu cardul.
”Mastercard, care a fost încă de la început şi este în continuare un susţinător al legii cash-back, consideră că majorarea pragului până la 50.000 de euro elimină principalul efect benefic al legii, şi anume incluziunea financiară în mediul rural”, se arată în comunicat.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Creşterea pragului anulează efectele beneficii ale legii, în contextul în care comercianţii din mediul rural au cifre de afaceri anuale de peste 100.000 euro, consideră directorul general al Mastercard România, Cosmin Vladimirescu.
”Creşterea pragului la 50.000 de euro anulează impactul benefic al legii, în contextul în care doar 17% dintre comercianţii din mediul rural au cifre de afaceri anuale de peste 100.000 euro, în timp ce 10% au cifra de afaceri anuală cuprinsă între 50.000 şi 100.000 euro pe an”, a declarat Vladimirescu, în cadrul comunicatului.
Totodată, Vladimirescu atrage atenţia că, din cauza acestei măsuri, 73% din totalul comercianţilor autorizaţi - potrivit datelor furnizate de către ANAF - nu vor fi obligaţi să accepte plăţi prin intermediul cardurilor.
”Majorarea cifrei de afaceri anuală la 50.000 de euro va adânci decalajul economic, social şi tehnologic între polii de dezvoltare - cele câteva mari oraşe din România, micul urban şi mediul rural. Utilizatorii de carduri din mediul rural şi din urbanul mic - pensii, beneficii sociale, subvenţii APIA - nu vor putea în continuare să plătească cu cardul la comerciant”, a spus Vladimirescu.
Alte efecte ar putea fi accentuarea economiei gri, creşterea numerarului aflat în circulaţie şi eliminarea sprijinului oferit autorităţilor fiscale, prin trasabilitatea tranzacţiilor. În România, numerarul în circulaţie are o pondere de aproximativ 60% din PIB, ceea ce reprezintă un nivel de peste 6 ori mai mare decât media ţărilor din Zona Euro, potrivit studiului ”Impactul plăţilor electronice asupra economiei”, realizat de PwC la cererea Mastercard.
Totodată, plăţile cu cardul reprezintă doar 6,4% din PIB, de peste trei ori mai puţin decât media ţărilor din Uniunea Europeană, şi la jumătate faţă de media din Europa Centrală şi de Est, ceea ce plasează România pe ultimul loc din UE, arată acelaşi studiu.
”România are, în prezent, una dintre cele mai mari economii gri din UE – 27,6% din PIB, faţă de 28,4%, cât avea în 2013 – şi unul dintre cele mai reduse grade de colectare a taxelor. Recordul negativ este atins de TVA, pentru care se colectează doar jumătate din valoarea datorată. Totodată, gradul de colectare a taxelor ca pondere în PIB a fost pentru România, în 2015, la unul dintre cele mai reduse niveluri comparativ cu celelalte ţări din UE, în pofida nivelului ridicat al cotelor de impozitare – 28%, nivel ce situează România pe penultimul loc în UE”, se arată în comunicat.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
