Scoţianul Liam Fox, fost secretar de stat pentru comerţ internaţional şi în prezent candidat pentru funcţia de director general al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, a transmis într-o scrisoare deschisă că OMC are nevoie de un impuls politic, nu de tehnocraţi mai buni, şi că directorul general trebuie să fie un susţinător puternic al sistemului bazat pe reguli pentru naţiunile puternice. În caz contrar, cei care nu vor avea acces la comerţul liber, loial şi deschis, vor încerca alte modalităţi de a face comerţ.
Organizaţia Mondială a Comerţului se întâlneşte săptămâna aceasta la Geneva pentru a alege un nou director general.
Consecinţele pe care pandemia COVID-19 le va avea asupra economiei globale sunt necunoscute, până când aceasta nu se va încheia, „dar putem conveni că se va putea întinde de la un vis neplăcut până la cel mai urât coşmar”, a transmis Fox în scrisoarea deschisă.
„Chiar şi înainte de pandemie, sistemul comercial global avea probleme. China şi SUA sunt implicate într-un război comercial prelungit. Marea Britanie continuă să negocieze relaţia cu UE post-Brexit. Comerţul global a început să se micşoreze încă din ultima parte a anului 2019, iar investiţiile străine au scăzut până la cel mai mic nivel din ultimii 10 ani. Toate acestea înseamnă mai puţin capital disponibil pentru creşterea economică, ceea ce se va simţi mai puternic în ţările în curs de dezvoltare. Între timp, creşterea masivă a barierelor comerciale s-a infiltrat în sistemul global încă din perioada crizei financiare”.
În acest context, alegerea candidatului care să conducă OMC capătă o importanţă sporită. „Decizii greşite în acest moment pot conduce la un blocaj total sau la prăbuşirea sistemului comercial în sine, întorcându-ne la un sistem în care cei mai puternici iau decizii şi cei mai slabi le acceptă. De aceea, este nevoie ca următorul Director General să fie o persoana cu experienţă în lumea politicii şi nu un tehnocrat, care ar înţelege că problemele reale pe care OMC le întâmpină sunt de natură politică, şi nu tehnică”.
Fox este de părere că trebuie restabilit conceptul de comerţ liber în esenţă. „În mod fundamental, este un drept. Fiecare trebuie să fie liber să vândă bunuri, servicii sau forţă de muncă către operatorul cu cea mai bună ofertă şi să fie liber să cumpere de la oricine alege. Comerţul liber permite ca beneficiile sale să ajungă la toate nivelurile societăţii. A fost cel mai mare eliberator pentru populaţia săracă, şi, prin intermediul globalizării, a ridicat milioane de oameni peste pragul sărăciei”.
De asemenea, comerţul liber este esenţial în îndeplinirea unui obiectiv cheie de dezvoltare: egalitatea de şanse între bărbaţi şi femei. „Femeile din ţările în curs de dezvoltare trebuie să aibă un acces mai bun la educaţie şi democraţie, dar si accesul lor la comerţ ar trebui să aibă aceeaşi prioritate. Facilitarea accesului oamenilor la activităţile de comerţ reprezintă singurul mod sustenabil pentru accelerarea dezvoltării economice. Având în vedere că la nivel global femeile deţin aproape 10 milioane de întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri), iar IMM-urile reprezintă în jur de 80% din locurile de muncă, autonomia economică a femeilor este vitală în înlăturarea riscului de sărăcie”.
Însă comerţul liber trebuie să fie susţinut de un sistem bazat pe reguli. „Pentru prima dată în ultimele decenii, sistemul comercial multilateral este sub lupă. Există şi critici justificate şi care trebuie abordate”.
„Trebuie să facem mai mult pentru a integra ţările în curs de dezvoltare pe piaţa globală. Trebuie să ne asigurăm că schimbările din lume, determinate de crearea OMC în 1995, se reflectă în promisiunile pe care ţările şi le fac reciproc. De asemenea, există percepţia că: nu este concurenţă loială între comerţul electronic şi cel tradiţional; întreprinderile de stat nu concurează loial cu firmele private; standardele de mediu scăzute subminează afacerile sustenabile – sau că standardele de mediu ridicate sunt o scuză pentru a nu permite utilizarea produsele străine”.
Toate acestea conduc ţările către soluţii unilaterale, a mai spus Fox, şi „devine mai uşor din punct de vedere politic să încalci promisiunile decât să le respecţi. Trebuie să găsim un nou punct de echilibru în lumea de acum, să găsim un set de promisiuni pe care să le poată respecta atât naţiunile mari, cât şi cele mici”.
Progresul în multe dintre aceste direcţii a fost lent. Pachetul de la Bali din 2013 a condus la crearea Acordului de Facilitare a Comerţului ce propune reducerea birocraţiei şi accelerarea obţinerii autorizaţiilor portuare. Dar pentru alte domenii au fost îmbunătăţiri foarte mici. Multilateralismul nu a fost abandonat de OMC sau de membri, dar absenţa progreselor a rezultat în înmulţirea tratatelor regionale, care sunt mai uşor de realizat din punct de vedere politic.
„OMC are nevoie de un impuls politic, nu de tehnocraţi mai buni - sau eşecul va fi resimţit mai departe de lumea comercială. Mai presus de orice, directorul general trebuie să fie un susţinător puternic al sistemului bazat pe reguli pentru naţiunile puternice. În caz contrar, cei care nu vor avea acces la comerţul liber, loial şi deschis, vor încerca alte modalităţi de a face comerţ. Este nevoie să înţelegem legăturile strânse dintre oportunităţile economice, coeziunea socială, stabilitatea politică şi propria securitate. Este un continuum ce nu poate fi întrerupt fără a avea consecinţe imprevizibile. Nu este momentul să pretindem că afacerile se desfăşoară ”ca de obicei”, trebuie să acceptăm că afacerile se vor desfăşura «ca niciodată», ceea ce necesită schimbări irevocabile”.
Opt candiaţi, între care profesionişti din Africa şi Republica Moldova, se află în cursa pentru funcţia de director general al Organizaţiei Mondiale a Comerţului.
Din totalul candidaţilor, trei sunt femei, iar două sunt originare din Africa. Au fost nominalizaţi: Mohammad Maziad Al-Tuwaijri (Arabia Saudită), Liam Fox (Scoţia), Ngozi Okonjo-Iweala (Nigeria), Abdel-Hamid Mamdouh (Egipt), Amina Chawahir Mohamed Jibril (Kenya), Jesus Seade Kuri (Mexic), Tudor Ulianovschi (Republica Moldova) şi Yoo Myung-hee (Coreea de Sud).
Actualul şef al OMC, Roberto Azavedo, se va retrage pe 31 august, cu un an înainte ca cel de-al doilea mandat de patru ani al lui să expire.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
