INTERVIU: Ministrul Comunicaţiilor, Augustin Jianu, nu vrea ca ANAF să ceară date "în masă, despre oricine, oricum"

Ministrul Comunicaţiilor, Augustin Jianu, a fost interesat, în cadrul protocolului semnat între Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) şi Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Informatică (ICI) din Bucureşti, legat de furnizarea datelor de identificare ale deţinătorilor domeniilor cu extensia .ro, ca Fiscul să nu ceară date în masă, despre oricine şi oricum, ci doar pentru cazuri punctuale. Într-un interviu acordat News.ro, Jianu a făcut precizări legate de acest protocol, de costurile platformelor eAcademie şi eRomânia şi a vorbit despre motivele pentru care a făcut noile numiri la Telekom România şi la ICI.

Fostul director al Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO) a vorbit despre continuarea proiectului GovITHub, stadiul în care se află noul SEAP, capitalizarea Poştei Române şi motivul pentru care legea securităţii cibernetice nu mai este o prioritate.

Prezentăm integral interviul acordat de ministrul Comunicaţiilor, Augustin Jianu, în care acesta a vorbit despre priorităţile mandatului său:

Augustin Jianu: Există o comisie, însărcinată prin ordin al ministrului, să operaţionalizeze proiectul, să facă tot posibilul ca proiectul să fie funcţional şi să fie atinşi toţi indicatorii. Calculul prejudiciului se referă la nerespectarea unor indicatori asumaţi în contractul de finanţare. Atfel, sistemul e ok, e folosit, numai că nu este folosit de 60.000 de funcţionari, cât erau prevăzuţi în contractul de finanţare, ci doar de 32.000. Asta este în urma unor demersuri începute în 2015-2016. Până atunci, avea câteva sute de utilizatori. În 2009, când a început acest proiect, nu exista CTE, Comitetul Tehnico-Economic pentru Societatea Informaţională (CTE), care are ca obiectiv eliminarea dublelor finanţări, printre altele. Pe de o parte, alinierea la strategia naţională de agenda digitală şi la strategia de securitate cibernetică, eliminarea dublelor finanţări şi asigurarea interoperabilităţii. Cu asta se ocupă CTE, care a fost înfiinţat în 2013. O bună parte dintre problemele apărute în ce priveşte utilizarea au apărut şi pentru că mai există şi alte sisteme de acest tip, de e-learning, destinate funcţionarilor. Din ce cunosc eu, există unul la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici şi sunt folosite amândouă. Dacă era unul singur, cu siguranţă numărul de utilizatori era mai mare. Eu am avut o intenţie, la un moment dat, când eram director la CERT, privind cursuri de securitate cibernetică pentru funcţionarii publici, de fapt, nu neapărat de securitate, ci de igienă cibernetică. Să nu descarce toate prostiile de pe net, să aibă grijă la ce parole folosesc ş.a.m.d. Şi chiar am făcut un curs, în platformă, care a fost parcurs de o parte dintre funcţionarii publici. Din păcate, ce nu am reuşit este să-l fac cumva fie obligatoriu, fie cei care îl parcurg să primească nişte stimulente. Cred că asta este şi una dintre problemele platformelor de e-learning, că nu sunt oferite măsuri, fie punitive, fie stimulative. Dacă s-ar merge pe o chestiune de genul acesta, cu siguranţă am vedea şi sistemele mai folosite şi indicatorii mai corect îndepliniţi şi, până la urmă, o îmbunătăţire a administraţiei publice din România. Deci, încercăm în continuare să-l folosim pentru ce a fost proiectat. În ceea ce priveşte prejudiciul, rămâne de văzut. Raportul este contestat, se află în instanţă, rămâne de văzut ce se va întâmpla.

Reporter: Urmează să luaţi măsuri punitive sau stimulative?

Augustin Jianu: Acesta a fost un deziderat pe care eu l-am avut în perioada 2014-2016. Să vedem dacă mai este cazul, dacă putem să susţinem aşa ceva. Nişte măsuri stimulative, spre exemplu, ar avea un impact asupra bugetului de stat. Dacă nu avem de unde să-l acoperim, nu putem să punem în practică asemenea măsură. În ceea ce priveşte sancţiunile, doar să avem sancţiuni şi nimic în contrapondere ar fi urât din partea noastră ca Guvern. Nu cred în măsuri de genul acesta, unilaterale. Cred că trebuie să oferim ambele variante de a rezolva o problemă.

Reporter: Legat de eRomânia, a apărut recent, în presă, un document potrivit căruia ministerul ar vrea să investească 2,5 milioane euro într-o strategie cu acelaşi nume.

Augustin Jianu: Nu, strategia n-are acelaşi nume. Unul din documentele care reies din strategie se numeşte, în mod nefericit, eRomânia, dar nu are nicio legătură cu platforma concepută în perioada 2007-2011. Un document complet diferit. Efectiv, nu are nicio legătură. Este doar o asemănare nefericită de denumire. Acest document, şi altele, vor rezulta, ca şi servicii de consultanţă, în urma implementării unui proiect cu finanţare europeană care este cerut de către Comisia Europeană. Aceste documente vor fi folosite pentru ghidurile de finanţare pentru Programul Operaţional Competitivitate (POC). Ca noi să putem să lansăm call-urile (apelurile – n.r.) pe POC, trebuie să avem ghidurile şi că să avem ghidurile trebuie să finalizăm acest proiect. Din păcate, acest proiect a fost întârziat absolut nejustificat şase luni, în perioada guvernării trecute. Cunoscând importanţa proiectului, care se numeşte eGov, nu eRomânia, am făcut tot posibilul, am găsit un manager de proiect foarte capabil, care e reuşit să deblocheze, într-o lună de zile, ceea ce cei de dinainte nu au reuşit în şase luni. Şi am pus pe SEAP (Sistemul Electronic de Achiziţii Publice – n.r.) acest contract. Din punctul meu de vedere, e o faptă de lăudat, nu de condamnat sau incriminat.

Reporter: Cu vechiul proiect eRomânia ce se mai întâmplă? În ce stadiu este?

Augustin Jianu: Sincer să vă spun, nu ştiu. Funcţionează, e în picioare, puteţi intra pe el în momentul de faţă. Numai că, exact aceeaşi discuţie ca la eAcademie, întrucât nu a existat pentru cineva o obligativitate să-l folosească, el n-a fost folosit. Proiectul ăsta a fost gândit ca un master al tuturor centrelor de informare ale administraţiei publice din România. Practic, orice autoritate publică locală, orice instituţie, trebuia să intre în acest site, să-şi publice informaţii şi să poată interacţiona cu cetăţenii ţării prin acest sistem. Din păcate, nu a existat niciun stimulent sau nicio sancţiune în cazul în care n-o faci. Studiul de fezabilitate, că de fapt aici sunt problemele proiectelor care s-au făcut până acum în eGuvernare, nu se bazează pe nimic. Sunt nişte studii făcute pe genunchi, într-un birou, care nu ţin cont de realităţile din teren. Nu au evaluat în nicun fel cererea din piaţă. Cine sunt clienţii noştri? Cetăţenii, autorităţile publice locale. Întrebare: Şi-ar dori cetăţenii un astfel de sistem? Şi-ar dori primăriile un astfel de sistem? Răspuns: Nu. Nu-l folosesc. Şi în cazul eRomânia, şi în cazul eAcademie, studiile de fezabilitate au fost profund viciate. În cazul în care studiul de fezabilitate este profund viciat, vă daţi seama că proiectul nu are cum să fie 100% funcţional.

Reporter: Aici a cui a fost vina? A celor care au făcut studiul?

Augustin Jianu: A celor care au acceptat.

Reporter: Veţi demara o investigaţie în acest sens? Veţi lua o măsură?

Augustin Jianu: Cu siguranţă mă interesează ca lucrurile care au fost făcute prost în trecut, care au fost greşite, care au fost făcute cu rea intenţie, mă interesează că lucrurile acestea să iasă la lumină. Dar mă uit mai degrabă spre viitor şi mă interesează mai degrabă ce am de gând eu să fac ca să construiesc interoperabilitatea în instituţiile publice din România ca să furnizăm nişte servicii electronice publice de calitate cetăţenilor României. Astea sunt priorităţile mele. Dar, undeva în plan secund, mă voi uita şi la aceste lucruri. Dar, în prima mea lună de mandat, nu au fost acestea priorităţile.

Reporter: Legat de costuri. Mulţi spun că au fost costuri foarte mari, mai ales la eRomânia.

Augustin Jianu: Costuri de ce? De operare, de funcţionare?

Reporter: Costurile totale.

Augustin Jianu: Evident, sunt nişte costuri mari. Trebuie să ne gândim în felul următor: dacă se justifică sau nu acele costuri. Înţeleg că, pentru mai multe proiecte, Curtea de Conturi a spus că nu se justifică. Sunt curios pe ce se bazează afirmaţia că nu se justifică. Pe eAcademie cel puţin e clar că, dacă numărul de funcţionari care s-a înrolat în platformă, care au urmat cel puţin un curs, dacă lucrul acesta se întâmplă, e clar că platforma e folosită şi nu poţi să spui că costurile nu se justifică. La eRomânia nu cunosc în asemenea detaliu problema, dar o să vedem. Cu siguranţă se pot face dezvotări. M-aş fi bucurat să putem lucra împreună cu voluntarii de la GovITHub, să putem face nişte dezvoltări pe acea platformă. Să nu stea degeaba, să aibă nişte aplicaţii utile pentru populaţie, pentru mediul de afaceri. Vedem pe mai departe cum vom proceda. Varianta asta a picat. O să încerc să găsesc alte soluţii.

Reporter: GovITHub s-a terminat definitiv?

Augustin Jianu: S-a terminat o etapă unu. Nu ne impiedică nimeni să încercăm o etapă doi.

Reporter: Aveţi vreun plan?

Augustin Jianu: Da, mă gândesc serios la un GovIT 2.0, dar care să îmbrace o altă formă. Prima etapă ne-a arătat că există entuziasmul necesar în rândul programatorilor din România să vină să lucreze la un astfel de proiect, să vină să lucreze pentru servicii publice electronice. Există acest entuziasm, din păcate partea de organizare nu a fost făcută aşa de bine. Acolo au fost nişte burse acordate, criteriile de selecţie nu au fost foarte clare. Nu a fost vina voluntarilor, mai mult a organizatorilor. Dar consider că dacă facem o procedură corectă, transparentă, de selecţie, putem să lansăm un apel către tinerii care vor să lucreze la aşa ceva şi să nu mai fie remuneraţi prin burse şi efectiv printr-un salariu care să fie competitiv, să vină să facă treabă. Să fie totul pe termen mai lung un pic. Înţeleg că gradul de realizare al proiectelor care s-au propus este undeva la 20% în cazul GovITHub. Ceea ce este nu tocmai fericit. Mi-aş dori să fie mai mare, mi-aş dori să continuăm.

Reporter: Deci vreţi să acordaţi salarii voluntarilor?

Augustin Jianu: Există variante multiple. O variantă ar fi, spre exemplu, angajarea lor într-un proiect cu finanţare europeană şi contractarea lor ca experţi în unitatea de implementare proiecte. Sunt bani suficienţi de la Comisia Europeană, nu văd de ce n-am putea s-o facem. În forma asta sau în alte forme. Poate îmbrăca forma unei agenţii a statului român. Sunt mai multe variante pe care le explorez din perspectiva punctelor slabe, punctelor tari, ameninţărilor, oportunităţilor s.a.m.d. Nu singur, ci într-un dialog permanent cu industria şi cu asociaţiile de profil, vorbim de ANIS (Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii), Coaliţia pentru Dezvoltarea României. Încercăm să găsim cele mai bune soluţii, nu ne mai permitem să repetăm greşelile care s-au făcut în trecut.

Reporter: În ce stadiu mai este SICAP? Este deja întârziat.

Augustin Jianu: Vreau să vă spun că nu am nici cea mai vagă idee. Deci, Agenţia pentru Agenda Digitală, începând cu 2016, nu mai este în subordinea ministerului, este, dacă nu mă înşel, în subordinea Secretariatului General al Guvernului (SGG). Nu am date. Şi eu sunt curios de ce se întâmplă acolo. Aş vrea să văd, din partea SGG sau din partea noii conduceri a agenţiei, să nu zic un raport, dar măcar o informare publică cu stadiul proiectului. Cred că asta ar clarifica un pic lucrurile.

Reporter: Domeniile .ro, ce se va întâmpla cu tarifele? Ce schimbări vor fi în general?

Augustin Jianu: Noi am demarat o consultare publică, nu aş vrea să mă antepronunţ. Cu siguranţă am nişte idei despre cum vom merge mai departe, dar nu am pretenţia de la mine să am mereu dreptate, de aceea există consultarea publică. Eu am insistat, în formularul de consultare pe care l-am publicat, pentru fiecare răspuns să existe o argumentare temeinică. Orice act normativ se face plecând de la o notă justificativă, care să explice oportunitatea, necesitatea, legalitatea lui. De asta am cerut argumente şi, în măsura în care argumentele sunt foarte bine fundamentate şi ancorate în realitate, voi lua în considerare acele răspunsuri, chiar dacă sunt contradictorii cu opiniile mele. La sfârşitul acestei luni se va termina consultarea publică, după care vom face o întâlnire la minister. (...) Am pornit de la raţiunile economice. Domeniile trebuie să fie gestionate, administrate. Serviciul acesta public trebuie să fie oferit cumva. Sunt investiţii care trebuie făcute. Mai este şi o raţiune care ţine de funcţionarea economiei în general. Sunt multe domenii care sunt parcate. Sunt înregistrate, dar nu sunt folosite. Este un fel de schemă de real-estate. Cumperi un teren şi îl vinzi mai scump. Aş vrea să opresc toate lucrurile acestea. Aş vrea să fie foarte clar ce se întâmplă cu banii care vin din gestionarea acestor domenii. O parte din ei se vor duce către administrarea şi buna funcţionare a lor. Ce se întâmplă cu restul? Şi, mai ales, de ce? ICI invocă că se vor duce şi către proiecte de cercetare. Ok, dar hai să punem asta într-o lege, nu vreţi? Apoi, nu aş vrea să existe o bursă unde să fie vândute domeniile de internet şi să avem o inflaţie nejustificată. Din ce am văzut în formulare, există o dorinţă a oamenilor de a exista un plafon peste care preţurile să nu se ducă. Dacă se întâmplă lucruri necurate, statul să poată interveni şi să zică "Gata, până aici!". Ar putea să se ducă toate domeniile peste orice plafon, nimeni nu ar mai avea acces la niciun domeniu. Cineva ia toate cuvintele posibile din dicţionar şi înregistrează toate domeniile. În principiu, sunt libertarian, dar am un prag unde consider că trebuie să avem grijă şi la componenta socială. Trebuie ca piaţa să nu scape de sub orice formă de control şi să abuzeze cetăţenii. Nu cred că putem să lăsăm lucrurile să fie complet libere. (...) Cel puţin pentru cuvintele cheie, trei-patru litere, cuvinte cheie, este o resursă finită, şi când vorbeşti de o resursă finită nu trebuie permise abuzurile. Ne gândim la un start-up. Trei băieţi deschid o firmă, au nevoie de un domeniu. Numele firmei lor e luat de cineva care l-a cumpărat în 1996, nu-l foloseşte şi cere un preţ exorbitant.

Reporter: Se va cere o taxă anuală?

Augustin Jianu: Cel mai probabil da. Nu ştiu încă. Am pus întrebarea asta, i-am întrebat pe oameni cum văd taxarea. Dacă să fie anuală, la doi ani, la cinci ani. Sau, chiar dacă e anuală reînnoirea, să poată plăti în avans pe cinci ani. Am întrebat ce se întâmplă cu cei care au cumpărat până acum şi cum li s-ar aplica lor. Multă lume confundă dreptul de proprietate cu dreptul de utilizare care le-a fost dat în baza unui contract. În contract scria foarte clar că cel care furnizează acest serviciu poate să schimbe termenii contactuali când vrea şi cum vrea, cu o anunţare prealabilă. În urma consultării stabilim nişte principii de la care pornim reglementarea. Undeva în vară, sperăm să finalizăm proiectul de lege şi să-l publicăm pe site pentru consultare. Calendarul guvernamental prevede acest proiect de lege pentru luna septembrie.

Reporter: Legat de recentul protocol semnat cu ANAF. Care este situaţia?

Augustin Jianu: Cu ANAF, situaţia este foarte simplă. Ei au baza legislativă, au dreptul să facă controale. Au dreptul să ceară orice fel de documente de la operatorii economici. Dacă au un caz pe care-l investighează, pot cere la ICI, pe o hârtie scrisă, datele. ICI nu are voie să refuze, altfel suportă consecinţele, că aşa e legea în România. Ce m-a interesat pe mine este ca ANAF să nu ceară date în masă, despre oricine, oricum. Acest protocol defineşte partea de cooperare tehnică, de interoperabilitate. ICI un conector, iar ANAF va face o aplicaţie prin care să interogheze şi să ceară date. Ca să nu mai facă cererile pe hârtie şi să scurteze din timp.

Reporter: Capitalizarea Poştei Române, ce se mai întâmplă?

Augustin Jianu: O să încercăm să capitalizăm Poşta Română din două motive. Unu: piaţa de e-commerce este în creştere şi devin foarte profitabile serviciile de coletărie. Este o piaţă pe care Poşta trebuie s-o atace şi din care poate face foarte mulţi bani. Spre deosebire de operatorii din zona de curierat, care nu au extindere în toată ţara sau care au costuri mai mari pentru a ajunge în fiecare sat, în fiecare cătun, Poşta Română este deja acolo şi poate să capitalizeze foarte bine pe modelul ăsta de business. Mă intereseză ca Poşta să diversifice cât se poate de mult serviciile, nu doar pe coletărie, ci şi pe zona financiar-bancară. Trebuie să investim în centre automate de triaj, fără de care Poşta nu poate să intre reţelele mari de coletărie şi să fie conformă cu standardele solicitate de ceilalţi operatori. Este o şansă pentru Poşta Română de a se relansa, de a se rebrandui ca un furnizor de servicii nu doar poştale. Compania are o reţea foarte mare, este unde alte bănci nu sunt, poate oferi servicii către populaţie. Există o asociere cu Patria Bank, dar momentan se stă din motive obiective. Acest acord nu funcţionează în acest moment. Există nişte anchete în desfăşurare. A existat un control al Curţii de Conturi şi un control al Corpului de control al ministrului. Este nevoie de această capitalizare, Poşta Română poate să fie profitabilă pentru statul român. Putem să rezolvăm, nu doar cu Poşta, cu toate companiile în care statul este acţionar, foarte multe probleme pe care ţara le are. Momentan, multe dintre aceste companii au înghiţit bani. Cred că ele pot fi profitabilizate, să nu mai fie o piatră de moară.

Reporter: Cum veţi rezolva problema capitalizării cu Fondul Proprietatea?

Augustin Jianu: Nu este obligatoriu ca Fondul Proprietatea să capitalizeze şi el compania. Dacă vor dori şi ei, bine, dacă nu, statul român poate face fără ei. În cazul în care FP nu participă la această infuzie de capital, va exista o diluare a participaţiei deţinute. Va trebui făcută o evaluare a companiei, să vedem care este valoarea de piaţă în prezent. Trebuie să dovedim că această investiţie nu este un ajutor de stat, ci o investiţie pe care statul o face pentru a obţine profit, ca orice investitor.

Reporter: Listarea la bursă este o opţiune?

Augustin Jianu: Nu aş risca în acest moment să fac vreo afirmaţie. Conform programului de guvernare, există această intenţie de a crea Fondul Suveran de Investiţii şi Dezvoltare şi s-ar putea ca, la un moment dat, Poşta şi alte companii să fie preluate de acest fond. Până la acel moment, jobul meu este să mă asigur că firma se află pe o traiectorie ascendentă. Nu cred că are sens să vorbim acum despre vânzarea unor acţiuni sau despre listare la bursă. În primul rând, trebuie să ne asigurăm că această potenţială listare se va întâmpla în condiţii de profitabilitate pentru noi, de ce să vindem în pierdere? Dacă gândim şi acţionăm ca un investitor, de ce să vindem acum pe un preţ mic, când putem să avem, în doi trei ani, un profit considerabil. Trebuie doar să punem în mişcare nişte investiţii. Ele sunt trecute în legea bugetului de stat, 172 milioane de lei.

Reporter: Ce schimbări aţi făcut la instituţiile din subordine?

Augustin Jianu: Am schimbat consiliul de administraţie la Societatea Naţională de Radiocomunicaţii (Radiocom) şi la Telekom, doi membri din conducerea ICI şi la Poşta Română am numit două persoane. La Radiocom au existat nişte probleme care mi-au fost aduse la cunoştinţă de către persoane din interiorul companiei, în legătură cu aceste sesizări am dispus un control, care se va finaliza undeva luna viitoare. Sunt câteva activităţi care s-au derulat acolo, după primele semne, într-o manieră nelegală. Nu aş vrea să mă pronunţ până când se termină controlul. Deşi am suspiciunile mele, trebuie să avem dovezi clare. În măsura în care găsim aceste dovezi clare, le vom înainta către DNA. Membrii Consiliului de Administraţie fuseseră numiţi politic şi i-am schimbat politic. Am nevoie, în toate consiliile de administraţie, de persoane care, pe de o parte, să fie competente, să aibă experienţă, dar în care să şi am încredere că pot duce la îndeplinire un mandat pe care eu li-l dau în conformitate cu programul de guvernare. Nu este suficient ca nişte persoane să aibă competenţa, experienţa, câtă vreme pot avea interese ascunse. Erau numiţi politic, i-am schimbat politic şi am numit alte persoane politic cu menţiunea că am demarat, în acelaşi timp, procesul de selecţie conform Ordonanţei 109 privind guvernanţa corporativă. Este o măsură temporară, până la identificarea unor experţi din piaţă care să se ocupe pe un mandat neîntrerupt pe patru ani de această gestiune. La Telekom, cele trei persoane care reprezentau interesele statului român au fost schimbate. Aici nu intrăm sub incidenţa Ordonanţei 109. Au fost numiri făcute politic de Guvernul anterior, am considerat necesar să schimb acele persoane din mai multe motive. Nu pot să le contest competenţa sau experienţa, dar pot să le contest rezultatele. Nu mi se pare că în anii cât au fost în consiliul de administraţie au dovedit ceva sau au schimbat ceva în bine. În continuare, compania a acumulat datorii, baza de clienţi a fost în scădere şi atunci n-am considerat necesar să merg cu aceeaşi formulă, cu toate criticile pe care puteam să mi le atrag. Orice numire este provizorie. Criteriile pe care vi le-am spus mai devreme se menţin, dar dacă persoanele pe care eu le-am numit nu livrează nişte rezultate vizibile în ceea ce înseamnă redresarea companiei, cu siguranţă le voi schimba. La Poşta Română au fost două numiri tot provizorii, cu demararea procedurii conform OUG 109. La ICI, una dintre schimbări a vizat pe şeful de cabinet al fostului ministru, care reprezenta interesul ministerului. În momentul în care ministrul lui nu a mai fost, iar el nu mai fost şef de cabinet, pierzându-şi calitatea de angajat al ministerului, a pierdut şi posibilitatea de a reprezenta ministerul. Cealaltă numire la ICI a fost pe un loc liber.

Reporter: Legea securităţii cibernetice mai este o prioritate?

Augustin Jianu: Nu mai este o prioritate din mai multe motive. În primul rând, nu am fost niciodată de acord, nici în trecut, cu legea securităţii cibernetice în forma care a fost. Am avut multe discuţii contondente şi conflicte în cadrul grupurilor de lucru care se ocupau de redactarea acelei legi, în calitatea mea de director general al CERT-RO. Am susţinut nevoia unei legislaţii de securitate cibernetică. În ultimă instanţă, după amendamente, era acea problemă cu colectarea datelor fără mandat, în momentul în care acea problemă s-a rezolvat, am susţinut că ar fi mai bine să avem o lege aşa incompletă sau proastă, care nu proveşte securitatea ca pe un ecosistem, decât să n-avem nimic. Dar, în măsura în care decizia este în totalitate la mine, mă opun complet acelei legi. Dacă am puterea s-o fac, o fac. Până acum, nu puteam să mă opun, aşa că am încercat s-o îmbunătăţesc pe aia aşa cum era, să explic oamenilor motivele pentru care este nevoie de o asemenea legislaţie.

Reporter: Care este problema cu această lege? De ce vă opuneţi?

Augustin Jianu: Priveşte unilateral lucrurile. Mi se pare că este discriminatorie, în sensul în care nu rezolvă problema. Rezolvă protecţia unor infrastructuri de interes naţional şi atât. Optica persoanelor care au redactat legea a fost unilaterală, n-au văzut decât anumite probleme. Eu văd şi celelalte probleme, ale persoanelor fizice, care nu se pot proteja şi cărora trebuie să le oferim facilităţi să se poată proteja. Văd probleme în ceea ce priveşte companiile mici şi mijlocii care, iarăşi, nu au finanţare să-şi cumpere echipamente sau softuri de securitate, să implementeze nişte măsuri tehnico-administrative ca să reducă riscurile cibernetice. Văd foarte multe astfel de probleme la care nu s-a gândit nimeni şi pe care nu le-a tratat nimeni. Eu, în prezent, mă concentrez pe directiva NIS (directivă europeană privind securitatea reţelelor şi sistemelor informatice – n.r.) din 2016, care spune că companiile care furnizează servicii esenţiale, furnizorii de servicii digitale, trebuie să se conformeze unor norme care vizează reducerea riscului cibernetic. Aşa cum companiile îşi iau măsuri privind sănătatea şi siguranţa în muncă sau protecţia împotriva incendiilor. Măsura vizează companiile din sectorul transporturilor, energetic, sănătate, bancar, pieţele financiare, infrastructuri digitale. Nu prevede ingerinţa statului decât în maniera în care măsurile respective trebuie implementate la nivelul fiecărei companii şi în condiţiile în care se întâmplă un incident, se dovedeşte faptul că firma nu a fost conformă, atunci statul poate interveni şi poate aplica sancţiuni. Obligaţia noastră, ca stat membru, este aplicăm directiva până în luna mai 2018.

Augustin Jianu are 30 de de ani. El s-a născut în 1986 la Craiova şi a absolvit în 2011 Facultatea de Automatică şi Calculatoare, Universitatea Politehnica din Bucureşti. În 2007, a obţinut o certificare în domeniul dezvoltării de aplicaţii Java în cadrul Academiei CISCO din Bucureşti. În 2012, Jianu a obţinut o certificare în domeniul managementul proiectelor în cadrul Institutului pentru Dezvoltarea Resurselor Umane, sucursala Bucureşti.

În 2015, Jianu a obţinut un certificat CompTIA în domeniul securităţii sistemelor, infrastructurii de reţea şi al criptografiei. Între 2009 şi 2014, el a ocupat funcţia de preşedinte al Asociaţiei de Tineret pentru Dezvoltare Socială şi Ecologie. Între 2012 şi 2014, Jianu a fost consilier al ministrului în Ministerul pentru Societatea Informaţională. Astfel, din această poziţie, el a lucrat cu fostul ministru PSD Dan Nica. Din 2014 până în prezent, a fost director general al CERT-RO.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.