Numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a fost 37.714 în 2020, în scădere cu 30% faţă de anul anterior, când au fost înregistrate 53.821 de locuri vacante, arată datele publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică(INS).
“În anul 2020, numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a fost 37.700, în scădere cu 16.100 locuri de muncă vacante faţă de anul anterior. Rata medie anuală a locurilor de muncă vacante a fost 0,77%, în scădere cu 0,32 puncte procentuale faţă de anul precedent”, potrivit INS.
În anul 2020, cele mai mari rate medii anuale ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică şi în alte activităţi de servicii (1,96% pentru fiecare în parte), în sănătate şi asistenţă socială (1,52%), respectiv în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (1,32%).
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
În industria prelucrătoare s-a concentrat aproape o cincime din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante (7.400locuri vacante), iar rata a avut o valoare medie anuală de 0,67%. Sectorul bugetar a însumat peste 30% din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, cele mai multe regăsindu-se în administraţia publică (5.400 locuri vacante), urmată de sănătate şi asistenţă socială (5.300 locuri vacante), respectiv de învăţământ (1.200 locuri vacante).
La polul opus, cea mai mică valoare a ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-a înregistrat în hoteluri şi restaurante (0,06%), iar numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a cunoscut cea mai scăzută valoare în tranzacţii imobiliare (100 locuri vacante).
În 2020 faţă de anul anterior, cu excepţia industriei extractive (+0,02 puncte procentuale, respectiv +0,01 mii locuri vacante), în toate activităţile economiei naţionale s-au înregistrat scăderi ale celor doi indicatori. Astfel, cele mai semnificative scăderi ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au regăsit în hoteluri şi restaurante (-0,59 puncte procentuale), alte activităţi de servicii (-0,51 puncte procentuale), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-0,50 puncte procentuale), industria prelucrătoare (-0,47 puncte procentuale), respectiv intermedieri financiare şi asigurări (-0,46 puncte procentuale).
În ceea ce priveşte numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, cele mai relevante scăderi s-au observat în industria prelucrătoare (-5,9 mii locuri vacante), urmată de comerţ (-1,8 mii locuri vacante), hoteluri şi restaurante (-1,3 mii locuri vacante), sănătate şi asistenţă socială, respectiv transport şi depozitare (-1,1 mii locuri vacante pentru fiecare în parte).
În anul 2020, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori prin intermediul ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-a evidenţiat în rândul ocupaţiilor de funcţionari administrativi - grupa majoră 4 (1,03%), de specialişti în diverse domenii de activitate - grupa majoră 2 (0,87%), de ocupaţii elementare - grupa majoră 9 (0,81%), respectiv în cele de tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic - grupa majoră 3 (0,80%).
În ceea ce priveşte numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, cele mai ridicate valori au fost în rândul ocupaţiilor de specialişti în diverse domenii de activitate - grupa majoră 2 (9.400 locuri vacante), urmate de cele de lucrători în domeniul serviciilor - grupa majoră 5 (5.900 locuri vacante), respectiv în ocupaţiile elementare - grupa majoră 9 (5.200 locuri vacante).
La polul opus, cu cea mai redusă disponibilitate a cererii de forţă de muncă salariată atât în ceea ce priveşte rata medie anuală, cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante s-au regăsit ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit - grupa majoră 6 (0,39%, respectiv 0,1 mii locuri vacante), respectiv de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori - grupa majoră 1 (0,45%, respectiv 1,5 mii locuri vacante).
Comparativ cu anul 2019, pentru toate grupele majore de ocupaţii s-au înregistrat scăderi, atât în ceea ce priveşte rata medie anuală, cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante. Cele mai relevante scăderi ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au regăsit în rândul ocupaţiilor de specialişti în diverse domenii de activitate - grupa majoră 2 şi de operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente – grupa majoră 8 (-0,35 puncte procentuale pentru fiecare în parte), de lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5 (-0,34 puncte procentuale), respectiv în ocupaţiile elementare – grupa majoră 9 (-0,33 puncte procentuale).
Numărul mediu anual al locurilor de muncă a cunoscut cele mai semnificative diminuări în rândul ocupaţiilor de specialişti în diverse domenii de activitate - grupa majoră 2 (-3,8 mii locuri vacante), de lucrători în domeniul serviciilor - grupa majoră 5 (-2,8 mii locuri vacante), în ocupaţiile elementare – grupa majoră 9 (-2,3 mii locuri vacante), respectiv în cele de operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente – grupa majoră 8 (-2,0 mii locuri vacante).
"În profil teritorial, în anul 2020, cele mai ridicate valori ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în regiunile Bucureşti-Ilfov (1,05%), Nord-Vest (0,91%), respectiv Vest (0,87%). Angajatorii au prezentat cea mai semnificativă cerere de forţă de muncă salariată exprimată prin intermediul numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante în regiunea Bucureşti -Ilfov (11,7 mii locuri vacante), care a reprezentat şi circa 31% din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante din întreaga ţară. Regiunile Nord-Vest (6,1 mii locuri vacante), respectiv Vest (4,1 mii locuri vacante) au însumat peste 27% din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante de la nivelul întregii ţări. La polul opus, atât în ceea ce priveşte rata medie anuală, cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, cele mai scăzute valori s-au regăsit în regiunea Sud-Vest Oltenia (0,31%, respectiv 1,2 mii locuri vacante), urmată de regiunea Nord-Est (0,59%, respectiv 3,3 mii locuri vacante)", potrivit INS.
Comparativ cu anul precedent, în toate regiunile s-au înregistrat scăderi, atât în ceea ce priveşte rata medie anuală, cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante. Astfel, cele mai relevante scăderi ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au observat în regiunile Vest (-0,50 puncte procentuale), Bucureşti-Ilfov (-0,38 puncte procentuale), Nord-Est (-0,34 puncte procentuale), respectiv Nord-Vest (-0,31 puncte procentuale).
Numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante s-a diminuat cel mai mult în regiunile Bucureşti-Ilfov (-4,2 mii locuri vacante), Vest (-2,6 mii locuri vacante), Nord-Vest (-2,2 mii locuri vacante), respectiv Centru (-2,0 mii locuri vacante). În regiunea Sud-Vest Oltenia, numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a scăzut cel mai puţin, cu doar 0,5 mii comparativ cu anul precedent (-0,13 puncte procentuale rata medie anuală a locurilor de muncă vacante).
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
