Inflaţia din zona euro a încetinit în octombrie la un minim din ultimii doi ani, de 2,9%, potrivit datelor preliminare publicate marţi, în scădere de la 4,3% luna precedentă şi sub o estimare consensuală de 3,1% dintr-un sondaj Reuters al economiştilor.
Inflaţia de bază – care exclude preţurile volatile ale alimentelor şi energiei – a coborât la 4,2% în octombrie, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, de la 4,5% în septembrie, potrivit institutului de statistică a Uniunii Europene, Eurostat.
”Privind principalele componente ale inflaţiei din zona euro, alimentele, alcoolul şi tutunul ar urma să aibă cea mai mare rată anuală în octombrie (7,5%, comparativ cu 8,8% în septembrie), urmate de servicii (4,6%, comparativ cu 4,7% în septembrie), bunuri industriale neenergetice (3,5%, comparativ cu 4,1% în septembrie) şi energie (-11,1%, faţă de -4,6% în septembrie)”, a spus Eurostat.
De asemenea, agenţia a mai dezvăluit marţi că economia zonei euro s-a contractat cu 0,1% în trimestrul al treilea, conform estimărilor rapide, sub previziunile consensuale ca PIB-ul să rămână neschimbat faţă de trimestrul precedent.
BCE se aşteaptă ca economia zonei euro să crească cu doar 0,7% în acest an, cu 1% în 2024 şi cu 1,5% în 2025.
Cea mai mare economie a Europei, Germania, a înregistrat o scădere trimestrială de 0,1% a PIB-ului pentru trimestrul al treilea, puţin mai bună decât scăderea cu 0,3% prognozată într-un sondaj Reuters al economiştilor.
Economia germană a scăzut cu 0,8% pe o bază ajustată de preţ faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Atât imaginea creşterii, cât şi cea a inflaţiei rămân foarte divergente în blocul monedei unice, de 20 de ţări.
Letonia a înregistrat cea mai mare creştere trimestrială în trimestrul al treilea, cu 0,6%, urmată de Belgia şi Spania cu 0,5% şi, respectiv, 0,3%.
Irlanda a înregistrat cea mai mare scădere trimestrială, cu 1,8%, urmată de Austria cu 0,6%.
Zona euro s-a confruntat cu o inflaţie ridicată în ultimele 18 luni, indicele preţurilor de consum atingând un vârf de 10,6% în octombrie 2022.
Banca Centrală Europeană a răspuns cu o serie de 10 majorări consecutive ale ratei dobânzii de referinţă, care au dus dobânda cheie la un nivel record de 4%, înainte de a opta pentru o pauză săptămâna trecută, în ciuda riscurilor majore pentru costurile energiei ca urmare a războiului Israel-Hamas.
Consiliul guvernatorilor BCE a reiterat că se aşteaptă că inflaţia va rămâne ”prea ridicată pentru prea mult timp”, deoarece presiunile interne ale preţurilor rămân puternice, dar s-a bucurat de încetinirea creşterii preţurilor de consum de până acum.
”Încetinirea este puternică şi susţinută de diverşi factori, cum ar fi efectele de bază avantajoase, încetinirea salariilor, presiunile inflaţioniste reduse şi aşteptările inflaţioniste modeste pentru anul viitor”, a declarat Mathieu Savary, strateg şef european la BCA Research, într-un e-mail de marţi.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
