Federaţia Industriei Hoteliere din România (FIHR) a adresat un manifest premierului Florin Cîţu, preşedintelui Senatului României, Anca Dragu, lui Ludovic Orban, preşedintele Camerei Deputaţilor şi lui Raed Arafat, preşedinte CNSU, în care solicită reducerea taxelor locale pe activele hoteliere în anii 2021 – 2025 în situaţia funcţionării fără restricţii majore, anularea taxelor locale de orice natură şi altor taxe datorate unor asociaţii, pe perioada carantinărilor sau în perioadele restrângerii capacitaţilor, precum şi anularea sau reducerea taxelor salariale pentru angajaţii din hoteluri în perioada 2021-2025 şi stimulente fiscale pentru investiţii.
Semnatarii acestui Manifest reprezintă o parte semnificativă a domeniului hotelier din România ca număr de camere deţinute în inventarul operaţional, de metri pătraţi, suprafaţa construită, de investiţii noi în standarde europene, cu o valoare ce depăşeşte 1 miliard de euro, ca nivel de taxe plătite, sau grad de conformare fiscală şi, ce este esenţial, ca dedicaţie dovedită timp de trei decenii pentru acest domeniu de activitate.
”Aceste propuneri vin în urma unei documentări riguroase efectuate în rândul membrilor, sondând direct opiniile şi percepţia proprietarilor de hoteluri. Ordinea în care măsurile solicitate sunt prezentate mai jos reprezintă exact ordinea priorităţilor manifestate de către investitorii acelui miliard de euro menţionat la începutul mesajului: REDUCEREA consistenta a taxelor locale pe activele hoteliere în anii 2021 – 2025 în situaţia funcţionarii fără restricţii majore
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
OUG nr. 69 din 2020 care a permis reducerea taxelor locale cu până la 50% s-a lovit de lipsa de înţelegere şi de resurse a autorităţilor locale. La acest moment nu mai există nici cadrul legal pentru a face acest lucru în 2021 şi în anii următori. Se ajunge la situaţia absurdă de a se plăti taxe locale pentru afaceri care nu funcţionează în parametrii corecţi din motive independente de operator, la o valoare stabilită de activul contabil şi nu determinată de valoarea de piaţă, diminuată de criză. Existenţa unui fond de compensare a administraţiilor locale cu echivalentul acestor reduceri sau implementarea unui program de ajutor de minimis ar putea fi soluţia cu care s-ar putea susţine domeniul hotelier din perspectiva impozitelor locale. Mai mult, prevederea privind reevaluarea la cinci ani nu este respectată de multe autorităţi locale care solicită reevaluarea tot la trei ani, sau majorează semnificativ impozitul, în plină criză”, precizează FIHR.
O altă solicitare este anularea taxelor locale de orice natura si altor taxe datorate unor asociaţii, pe perioada carantinărilor sau in perioadele restrângerii capacitaţilor, a programelor sau interzicerii desfăşurării activităţii.
La acest capitol sunt vizate toate taxele locale pe activele hoteliere, taxele pentru terase, taxele pentru promovare, taxe pentru avizele de funcţionare. De asemenea, se solicită anularea tuturor taxelor pentru drepturi de autor, sistem de taxe abuzive care sunt de ani buni contestate şi care ar trebui să între într-un proces de redefinire structurală şi valorică.
Hotelierii mai cer anularea sau reducerea taxelor salariale pentru angajaţii din hoteluri în perioada 2021-2025.
”Este mai mult decât evident că în această perioadă industria ospitalităţii a pierdut circa 40% din angajaţi care au migrat spre alte domenii de activitate sau sunt deja în şomaj. Criza de personal de la momentul aşteptatei reveniri economice va fi şi mai mare decât înainte de pandemie şi o anulare a taxelor pe salariul minim şi o reducere a taxelor pentru salarii nete de până la 2.800 lei pentru angajaţii din turism ar putea fi singura soluţie pentru a putea plăti salarii atractive şi astfel domeniul hotelier să-şi poată recupera foştii angajaţi sau să găsească alţii calificaţi”, precizează reprezentanţii industriei.
Aceştia mai cer acordarea de stimulente fiscale pentru investiţiile noi în domeniu efectuate în perioada 2021-2025.
”Deşi în ultimele trei decenii nu au fost susţinute de autorităţi investiţiile în industria ospitalităţii, în particular în domeniul hotelier, perioada în care 90% din profiturile proprietăţilor hoteliere au fost reînvestite, pentru a păstra apetitul investiţional şi pentru a creşte încrederea în sustenabilitatea proiectelor noi de investiţii, solicităm negocierea unui pachet de stimulente. Investiţiile în domeniul hotelier generează atât locuri de muncă directe, dar şi în domeniile colaterale. Investiţiile membrilor FIHR sunt asumate cu recuperare pe termen lung şi foarte lung, reprezentând 98% capital românesc. Ne putem inspira împreună de pe diferite alte pieţe europene care acordă de mult timp astfel de stimulente, pregătind deja pachete noi pentru situaţia actuală de criză. Toţi aceşti investitori locali pot alege să-şi continue efortul pe piaţa locală, sau să testeze acele pieţe mai deschise şi mai atractive pentru investiţii hoteliere”, adaugă ei.
Ei solicită statului să-şi respecte promisiunile şi să acordare compensaţiile financiare.
”În discuţie sunt programările urgenţe pentru plăţile aferente granturilor: Măsura 2 şi Măsura 3. De asemenea, trebuie urgentate normele pentru OUG 10 care să prevadă susţinerea cu 20% din pierderea înregistrată în cifra de afaceri între 2020 şi 2019 pentru operatorii activi în piaţă înainte de 2019, dar si susţinerea celor care au deschis afacerile în 2019 sau 2020 şi care nu pot intra în acest program deoarece nu au termene de comparaţie cu anul 2019. Se impune plata cu celeritate către toate sectoarele afectate ale industriei ospitalităţii a restanţelor la plata concediilor medicale, la rambursările de TVA şi a tuturor celorlalte restanţe ale statului către operatorii din turism”, spun ei.
Federaţia cere asumarea urgentă de către România a principiilor certificatului digital de călătorie (certificatul verde).
”Soluţia propusă la nivelul CE şi valabilă în toate ţările membre UE şi care ar permite ridicarea progresivă, controlată şi în siguranţă a restricţiilor de călătorie, cu efecte benefice asupra circulaţiei turistice sigure şi controlate. România are o oportunitate fără precedent de a câştiga interesul pieţelor străine europene, ştiind bine că circulaţia turistică de vacanţă este semnificativ asigurată de turiştii români (peste 80%). Măsura ar asigura şi reluarea la cote mai ridicate a călătoriilor de afaceri către România, ceea ce ar asigura venituri suplimentare hotelurilor urbane, major afectate de pandemie”, afirmă ei.
Industria hotelieră mai cere promovarea destinaţiilor din România prin legiferarea de urgenta a Organizaţiilor de Management al Destinaţiei, dar şi reanalizarea impozitului specific pentru activitatea hoteliera astfel încât să reprezinte un sprijin şi pentru cei care fac investiţii.
Mai mult, FIHR propune redefinirea sistemului voucherelor de vacanţă cu începere din 2022.
”Este o măsură pe care multe ţări europene l-au preluat şi îl implementează ca soluţie de susţinere a domeniului hotelier local. Putem găsi împreună soluţii inteligente încât acest sistem de vouchere să nu fie o povară pentru buget, în mediul public să se acorde numai sub un anume plafon salarial, să devină foarte atractiv şi pentru angajatorii din mediul de afaceri privat, să poată susţine categoriile vulnerabile financiar şi să participe activ la extinderea sezonului turistic printr-o structura inteligentă de valori si perioade de valabilitate”, arată FIHR.
O altă măsură cerută este extinderea sistemului de susţinere a dobânzilor şi în perioada 2021-2023, ”luând ca referinţă modelul IMM Invest din 2020 să se extindă la toate categoriile de companii din sectoarele puternic afectate de pandemie indiferent de mărimea companiei (nu exclusiv IMM), sau de forma lor de organizare juridică (cu aplicabilitate şi pentru întreprinderi legate, de exemplu)”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
