Guvernul reia intenţia de înfiinţare a Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, prin ordonanţă de urgenţă

Guvernul reia proiectul pentru înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, de data aceasta prin ordonanţă de urgenţă, după ce, în vară, proiectul de lege iniţiat în Parlament pe aceeaşi temă a fost declarat neconstituţional, preşedintele CCR, Valer Dorneanu, explicând că acest fond nu trebuia înfiinţat printr-o lege, ci printr-o hotărâre de guvern.

Fondul a fost înfiinţat atunci prin lege promovată de Parlament deoarece doi premieri, Sorin Grindeanu şi Mihai Tudose, nu au dorit să semneze actul. Fostul premier Victor Ponta a susţinut că Mihai Tudose, fost ministru al Economiei şi prim-ministru, i-ar fi spus că nu a semnat proiectul Fondului pentru că nu vrea ”să ajungă la închisoare”.

Preşedintele Klaus Iohannis a reclamat la Curtea Constituţională legea privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) şi care, în varianta de atunci, cuprindea 33 de societăţi de stat, incluzând, printre altele, Complexul Energetic Oltenia, CFR S.A., Poşta Română, iar capitalul Fondului este de 9 miliarde lei. Preşedintele a reclamat, printre altele, că o societate comercială nu poate fi înfiinţată printr-un act normativ cu putere de lege, că nu sunt protejate interesele economice ale statului prin posibilitatea vânzării unor pachete majoritare de acţiuni la companiile de stat şi includerea în fond a unor companii cu pierderi. 

Acum, Guvvernul reia iniţiativa, dar sub forma unui proiect de ordonanţă de urgenţă, cu argumentul că prin înfiinţarea unui fond suveran de dezvoltare şi investiţii se are în vedere crearea unui vehicul de investiţii financiare/intermediere financiară în acţiuni/participaţii în proiecte/companii profitabile, segment neacoperit în prezent pe piaţa financiară din Romania, care, pe de o parte, să aibă un rol multiplicator în economie pentru o dezvoltare sustenabilă şi, pe de altă parte, să catalizeze/mobilizeze resurse financiare disponibile către sectorul real şi proiecte profitabile, scrie Profit.ro.

"Există un decalaj în ceea ce priveşte atragerea resurselor financiare disponibile de către companii/proiecte profitabile sub forma unor instrumente/investiţii  de tip “equity”, în condiţiile în care multe din companiile care au proiecte de investiţii rentabile sunt îndatorate foarte mult şi au nevoie de capital pentru a se dezvolta/extinde, iar altele sunt noi şi sunt considerate riscante de către bănci şi sunt sprijinite prin împrumuturi, doar într-o anumită măsură. În economie nu există un instrument public care să sprijine acest segment financiar al instrumentelor de tip acţiuni private sau participaţii în proiecte de infrastructură, instituţiile cu capital majoritar de stat precum CEC Bank, Eximbank S.A sau FNGCIMM S.A.-IFN acoperind doar instrumentele de finanţare de tipul creditelor şi împrumuturilor, factoring, capital de lucru, precum şi scrisorile de garanţie. Înfiinţarea unui fond suveran de dezvoltare şi investiţii  ar avea în vedere contribuţia la capitalul social în numerar combinat cu acţiuni la companii profitabile, pentru realizarea de investiţii  financiare în sectoare prioritare ale economiei", este explicaţia Guvernului.

Fondul este prezentat ca urmând să aibă ca scop atât dezvoltarea şi finanţarea din fonduri proprii şi din fonduri atrase, de proiecte de investiţii rentabile şi sustenabile, în diverse sectoare economice, prin participarea directă ori prin intermediul altor fonduri de investiţii sau al unor societăţi de investiţii, singur sau împreună cu alţi investitori institutionali sau privaţi, inclusiv prin participarea în parteneriate public – private, cât şi administrarea activelor financiare proprii, în vederea obţinerii de profit. 

Procedurile de înfiinţare vor fi lansate în maximum 30 de zile, iar companiile care vor fi incluse în Fond vor fi stabilite prin hotărâre de guvern. Statul poate aporta bunuri mobile şi imobile la capitalul social al Fondului, putând fi un termen de până la 5 ani pentru efectuarea vărsămintelor aferente aportului în numerar la capitalul social iniţial. Nu va fi însă posibilă acordarea în favoarea Fondului a oricăror garanţii guvernamentale, precum şi a oricăror alte forme de sprijin din partea Statului.

Proiectul de înfiinţare a FSDI a generat controverse între putere şi opoziţie, la începutul lunii iunie, la votul final din Camera Deputaţilor, opoziţia anunţând că va sesiza Curtea Constituţională în urma adoptării proiectului de lege. Procedural, opoziţia a acuzat puterea şi de faptul că a eliminat amendamentele respinse în comisii din raportul final al proiectului, care nu au mai putut fi astfel susţinute şi în plen. Deputaţiii din opoziţie au susţinut că proiectul legiferează un ”jaf” şi că ”bijuteriile” companiilor de stat sunt ”confiscate” prin acest Fond, în timp ce puterea a afirmat că Fondul este o şansă de dezvoltare a României prin investiţii.  Reprezentanţii PNL au declarat că reprezentanţii majorităţii de guvernământ sunt pasibili de plângere penală pentru subminarea economeii naţionale. Deputaţii USR au susţinut, la rândul lor, că Fondul nu are un scop economic, ci unul politic, Guvernul urmărind să obţină lichidităţi şi să finanţeze deficitul bugetar, fără însă ca ele să fie contabilizate ca datorii bugetare. Potrivit USR, românii vor trebui să spună adio companiilor de stat incluse în Fond.

C

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.