Guvernul a aprobat, miercuri, la propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, o serie de modificări la Legea nr. 212/2022 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor. Astfel, pentru eficientizarea Programului naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, prin actul normativ este propusă încadrarea, în categoria cheltuielilor eligibile prin Program, şi a cheltuielilor pentru elaborarea expertizelor tehnice, în vederea încadrării clădirilor într-o clasă de risc seismic şi a fundamentării măsurilor de intervenţie, pentru elaborarea auditului energetic şi pentru elaborarea certificatului de performanţă energetică după intervenţie.
Totodată, este eliminat termenul de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului de stat pentru transmiterea solicitărilor de includere în Program şi a aprobării listelor-sinteză cu obiectivele propuse spre finanţare prin raportare la creditele de angajament aprobate anual cu această destinaţie, prevăzute în legea bugetară anuală, mai arată comunicatul de presă al MDLPA.
Prin aceste modificări, beneficiarii au posibilitatea să transmită Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei solicitarea de includere în Program şi necesarul de sume de la bugetul de stat, în orice moment, iar listele vor fi întocmite şi aprobate/completate pe măsura constatării îndeplinirii cerinţelor legale privind eligibilitatea includerii în Program. Pentru asigurarea predictibilităţii Programului, având în vedere că sesiunea privind depunerea cererilor de finanţare a început odată cu intrarea în vigoare a Legii bugetului de stat pe anul 2023 nr. 368/2022, eliminarea obligativităţii aprobării listelor în limita creditelor de angajament va intra în vigoare la data de 1 august 2023.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Începând din acest an, Ministerul Dezvoltării derulează Programul naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, care, pentru anul 2023, are un buget alocat de 200 de milioane de lei din credite bugetare şi 500 milioane de lei credite de angajament, iar finanţarea este de 100%. Ministerul nu cere cofinanţare nici de la locatari, nici de la autorităţile locale sau centrale, a explicat ministrul Cseke Attila
El a subliniat că Programul este unul multianual, de interes şi utilitate publică, derulat în conformitate cu prevederile Legii nr. 212/2022, şi, în cadrul Programului, sunt incluse atât clădirile de locuinţe multietajate, cât şi clădirile publice, încadrate în clasa de risc seismic RsI sau RsII. Cererile de finanţare pot fi depuse de autorităţile publice locale şi centrale.
„Preconizăm că acest Program îşi va atinge obiectivele pe care şi le-a propus. Sigur obiectivele nu sunt de azi pe mâine, dar acest Program va da o finanţare consistentă pentru consolidare de risc seismic a clădirilor de care România are mare nevoie. Acest Program a avut, printre noutăţi introduse câteva elemente principale. În primul rând, o finanţare de 100% acordată de bugetul de stat, prin bugetul MDLPA. A fost un angajament guvernamental de a schimba radical finanţarea acestui Program al fostului Program care era tot din bugetul de stat, dar cerea returnarea sumelor investite de către beneficiar. Actualul Program e unui de interes public, naţional, care urmăreşte în principal rezolvarea acestor probleme de risc seismic a clădirilor”, a mai spus Cseke Attila, în briefingul de presă susţinut după şedinţa de miercuri a Executivului.
MInistrul Dezvoltării a vorbit şi despre finanţările prin PNRR pentru consolidarea clădirilor şi eficientizarea energetică a acestora.
„Pe lângă această finanţare de la bugetul de stat a acestui Program pornit factic în 3 ianuarie, avem finanţări consistente propuse în PNRR şi care sunt accesate în totalitate. Vorbim de o finanţare de 486 milioane euro pentru renovări integrate care includ consolidare de risc seismic, în mod obligatoriu, şi eficientizare energetică, în mod obligatoriu. Aici vorbim despre 130 de blocuri cu două scări - parter plus 8 etaje ca şi medie, respectiv 325 de clădiri publice medie cu 900 metri pătraţi. Atât pe finanţare PNRR, cât şi pe finanţare prin bugetul de stat, acest Program a pornit şi are şanse bune de a rezolva multe dintre aceste probleme”, a mai explicat Cseke Attila.
Conform MDLPA; obiectivul Programului îl constituie finanţarea proiectării şi execuţiei lucrărilor de consolidare la clădirile încadrate de către experţi tehnici atestaţi pentru cerinţa fundamentală rezistenţă mecanică şi stabilitate în clasa de risc seismic RsI sau RsII prin raport de expertiză tehnică, realizată în conformitate cu normativul Cod de proiectare seismică - Partea a III-a - Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente, indicativ P100-3, în vigoare la data solicitării includerii în Program, în scopul creşterii nivelului de siguranţă la acţiuni seismice, precum şi asigurării funcţionalităţii acestora conform tuturor cerinţelor fundamentale şi a creşterii eficienţei energetice.
Până în prezent, în cadrul platformei digitale investitii.mdlpa.ro, au fost primite 235 de cereri de finanţare, în valoare totală de peste 4,29 miliarde lei, din care 54 de unităţi de învăţământ, 8 unităţi sanitare şi 17 instituţii culturale. Dintre cele 235 de cereri, 128 au fost depuse de autorităţile locale din municipiul Bucureşti.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
