Guvernul a aprobat, miercuri, Planul Naţional de management actualizat, aferent porţiunii din bazinul hidrografic al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României şi Planurile de management actualizate la nivel de bazine hidrografice/spaţii hidrografice, Planul fiind elaborat pentru perioada 2016-2021 şi are la bază monitorizarea implementării măsurilor din Planul Naţional de management aprobat în 2011.
"Potrivit Directivei Parlamentului European şi a Consiliului nr. 2000/60/CE privind stabilirea unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (DCA), statele membre elaborează Planuri de management ale bazinelor hidrografice, care sunt actualizate la fiecare 6 ani, începând cu anul 2009", se precizează într-un comunicat al Executivului.
"Planul adoptat astăzi este elaborat pentru perioada 2016-2021 şi are la bază monitorizarea implementării măsurilor din Planul Naţional de Management aprobat în 2011 şi, totodată, reprezintă o actualizare a măsurilor din acest Plan, având în vedere în principal îmbunătăţirea metodologiilor utilizate, datele noi de monitorizare, precum şi rezultatele studiilor de cercetare şi ale proiectelor implementate", precizează sursa citată.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Bazinele/spaţiile hidrografice pentru care s-au elaborat Planurile de management sunt Someş-Tisa, Crişuri, Mureş, Banat, Jiu, Olt, Argeş-Vedea, Buzău-Ialomiţa, Siret, Prut-Bârlad, precum şi fluviul Dunărea, Delta Dunării, Spaţiul Hidrografic Dobrogea şi Apele Costiere.
Planurile de management cuprind o prezentare a categoriilor şi a corpurilor de apă de suprafaţă (3.027 corpuri), identificarea presiunilor semnificative şi a celor potenţial semnificative, reprezentate de sursele punctiforme şi difuze de poluare (aglomerări urbane, agricole, industriale), presiunile hidromorfologice (baraje, lacuri de acumulare, etc.) şi alte tipuri de presiuni antropice (activităţi de acvacultură, surse de poluare accidentală).
"În cadrul Planului Naţional de management actualizat a fost identificat un număr total de 8.880 presiuni potenţial semnificative, ponderea cea mai mare a presiunilor fiind reprezentată de presiunile difuze provenite din aglomerări umane fără sisteme de colectare şi din agricultură", arată Guvernul.
Un alt capitol îl reprezintă corpurile de ape subterane, fiind identificate şi delimitate 143 de corpuri de apă subterană, din care 115 sunt de tip freatic şi 28 corpuri de apă subterane de adâncime.
"Şi acestea sunt afectate, în principal, de presiunile difuze datorate aglomerărilor umane fără sisteme de colectare şi epurare a apelor uzate, precum şi presiunilor difuze cauzate de activităţile agricole. De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că dinamica apelor subterane este mult mai lentă decât cea a apelor de suprafaţă, astfel încât efectul oricăror măsuri se face simţit după o perioadă mai lungă de timp", mai precizează sursa citată.
Zonele de protecţie identificate sunt împărţite ca: zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării, zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic, zone protejate pentru habitate şi specii unde apa este un factor important, zone vulnerabile la nitraţi şi zone sensibile la nutrienţi, precum şi zone pentru îmbăiere.
Reţeaua de monitorizare şi programele de monitorizare pentru apele de suprafaţă şi subterane au fost actualizate, incluzând un număr de 194 secţiuni noi de monitorizare pentru 184 de corpuri de apă de suprafaţă.
Pentru corpurile de apă subterană a fost extinsă reţeaua de monitorizare cantitativă cu 95 de foraje, iar pentru monitorizarea chimică, cu 115 foraje, se mai spune în comunicat.
Totodată, au fost stabilite obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă, corpurile de apă subterană şi pentru zonele protejate şi excepţiile de la obiectivele de mediu.
"Cauzele principale de neatingere a obiectivelor de mediu sunt legate de fezabilitatea tehnică, urmată de costurile disproporţionate", precizează Executivul.
Investiţiile prevăzute în Planurile de management vor fi finanţate din Fondurile de Coeziune şi Structurale, Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Fondul European pentru Pescuit, fonduri LIFE, alte fonduri europene şi fonduri alocate anual de la bugetul de stat şi bugetele locale cu această destinaţie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
