Fondul Monetar Internaţional estimează că creşterea economiei globale va încetini la 2,7% anul viitor, un avans cu 0,2 puncte procentuale mai mic decât prognoza din iulie, şi anticipează că 2023 se va simţi ca o recesiune pentru milioane de oameni din întreaga lume, relatează CNBC.
Pe lângă criza financiară globală şi vârful pandemiei de Covid-19, acesta este ”cel mai slab profil de creştere din 2001”, a declarat FMI în raportul World Economic Outlook publicat marţi.
Estimarea PIB-ului său pentru acest an a rămas neschimbată, la 3,2%, în scădere faţă de ritmul de 6% observat în 2021.
”Cea ce va fi mai rău urmează să vină şi pentru mulţi oameni 2023 se va simţi ca o recesiune”, se arată în raport, care confirmă avertismentele Naţiunilor Unite, Băncii Mondiale şi multor directori generali la nivel mondial.
Mai mult de o treime din economia globală va înregistra două trimestre consecutive de creştere negativă, în timp ce cele mai mari trei economii - Statele Unite, Uniunea Europeană şi China - vor continua să încetinească, se arată în raport.
”Anul viitor va fi dureros. Va fi multă încetinire şi durere economică”, a declarat Pierre-Olivier Gourinchas, economistul-şef al FMI, pentru CNBC, pe marginea raportului.
În raportul său, FMI a prezentat trei evenimente majore care împiedică în prezent creşterea: invazia Rusiei în Ucraina, criza costului vieţii şi încetinirea economică a Chinei. Împreună, creează o perioadă ”volatilă” din punct de vedere economic, geopolitic şi ecologic.
Războiul din Ucraina continuă ”să destabilizaze puternic economia globală”, potrivit raportului, impactul său provocând o criză energetică ”severă” în Europa, împreună cu distrugereadin Ucraina.
Preţul gazelor naturale a crescut de peste patru ori din 2021, deoarece Rusia oferă acum mai puţin de 20% din nivelurile din 2021. Preţurile alimentelor au crescut şi ele ca urmare a conflictului.
FMI anticipează că inflaţia globală va atinge vârful la sfârşitul anului 2022, accelerând de la 4,7% în 2021 la 8,8% şi că ”va rămâne ridicată mai mult decât se aştepta anterior”.
Inflaţia globală va încetini probabil la 6,5% în 2023 şi la 4,1% până în 2024, potrivit prognozei FMI. Agenţia a remarcat înăsprirea politicii monetare în întreaga lume pentru a combate inflaţia şi ”aprecierea puternică” a dolarului american faţă de alte valute.
”Politica zero-Covid” a Chinei – şi blocajele rezultate – continuă să îi împiedice economia.
Proprietăţile reprezintă aproximativ o cincime din economia Chinei şi, pe măsură ce piaţa are dificultăţi, ramificaţiile continuă să se simtă la nivel global.
Pentru pieţele emergente şi economiile în curs de dezvoltare, şocurile din 2022 vor ”redeschide rănile economice care au fost doar parţial vindecate în urma pandemiei”, se arată în raport.
De asemenea, FMI a vorbit despre o perspectivă economică „deteriorată” în Raportul său privind stabilitatea financiară globală, publicat marţi, imediat după Perspectivele economice mondiale.
”Mediul global este fragil, cu nori de furtună la orizont”, se spune în raport. Factorii de decizie din întreaga lume se confruntă cu ”un mediu de stabilitate financiară neobişnuit de provocator”, în care şocuri suplimentare ”pot declanşa lipsa de lichiditate a pieţei, vânzări dezordonate sau dificultăţi”, a adăugat raportul.
FMI a subliniat, de asemenea, că riscul de ”calibrare greşită” a politicii monetare, fiscale sau financiare ”a crescut brusc”, în timp ce economia mondială ”rămâne fragilă din punct de vedere istoric”, iar pieţele financiare ”dau semne de stres”.
Raportul vine în timp ce analiştii dezbat dacă Rezerva Federală a acţionat suficient de rapid în privinţa inflaţiei din SUA. Între timp, Banca Centrală Europeană a intrat recent pe teritoriul unei rate pozitive pentru prima dată din 2014, iar Banca Angliei a fost nevoită să anunţe măsuri suplimentare săptămâna aceasta, pentru a stabiliza economia britanică şi o creştere nedorită a randamentelor obligaţiunilor. Raportul de marţi a sugerat că este necesară ”o înăsprire monetară agresivă şi frontală”, dar că o recesiune ”mare” nu este inevitabilă”, invocând pieţele forţei de muncă strânse din SUA şi Marea Britanie.
Organizaţia a subliniat, de asemenea, că „politica fiscală nu ar trebui să funcţioneze în contradicţie cu eforturile autorităţilor monetare de a opri inflaţia”.
Aceste comentarii reflectă declaraţia rară emisă la sfârşitul lunii trecute de FMI, după ce premierul britanic Liz Truss a stabilit o serie de reduceri de taxe. FMI a sugerat că Truss ar trebui ”să reevalueze” pachetul fiscal.
Criza energetică afectează, de asemenea, foarte mult economiile lumii, în special în Europa, şi ”nu este un şoc tranzitoriu”, potrivit raportului.
”Realinierea geopolitică a aprovizionării cu energie în urma războiului Rusiei împotriva Ucrainei este amplă şi permanentă”, a adăugat raportul.
”Iarna 2022 va fi o provocare pentru Europa, dar iarna 2023 va fi probabil mai proastă”, a spus FMI.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
