Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a redus marţi previziunile de creştere a economiei globale pentru 2022 şi 2023, descriind perspectivele economice ale lumii ca fiind ”sumbre şi mai incerte”. FMI se aşteaptă ca economia mondială să crească cu 3,2% în acest an, înainte de a încetini în continuare până la un avans al PIB-ului de 2,9% în 2023, potrivit raportului World Economic Outlook, relatează CNBC.
Revizuirile marchează o retrogradare cu 0,4 şi, respectiv, 0,7 puncte procentuale, faţă de proiecţiile sale din aprilie.
Fondul cu sediul la Washington a spus că perspectivele revizuite indică faptul că riscurile de scădere prezentate în raportul său anterior se concretizează acum. Printre aceste provocări se numără accelerarea inflaţiei globale, o încetinire peste aşteptări în China şi consecinţele continue ale războiului din Ucraina.
”O redresare provizorie în 2021 a fost urmată de evoluţii din ce în ce mai sumbre în 2022. Mai multe şocuri au lovit o economie mondială deja slăbită de pandemie: o inflaţie peste aşteptări la nivel mondial – în special în Statele Unite şi marile economii europene – declanşând condiţii financiare mai stricte; o încetinire mai rea decât era anticipată în China, reflectând focarele şi blocajele legate de Covid-19; şi alte efecte negative ale războiului din Ucraina”, se arată în raport.
Încetinirea anticipată ar marca prima contracţie trimestrială a PIB-ului real global din 2020.
Un scenariu alternativ ”plauzibil”, dar mai puţin probabil, ar putea duce la o încetinire a creşterii globale la aproximativ 2,6% în 2022 şi la 2,0% în 2023, a spus FMI, punând creşterea globală la nivelul ultimelor 10% din rezultate începând din 1970.
Banca Mondială şi-a redus luna trecută perspectivele de creştere a economiei globale pentru 2022 la 2,9%, de la o estimare anterioară de 4,1%, invocând presiuni macroeconomice similare.
Statele Unite, China, India conduc retrogradările estimărilor economice
Înrăutăţirea perspectivelor de creştere în SUA, China şi India a determinat revizuirile în scădere ale FMI.
Perspectivele privind PIB-ul SUA au fost reduse cu 1,4 puncte procentuale, la 2,3%, ca urmare a unei creşteri mai slabe decât era aşteptată în prima jumătate a anului 2022, a reducerii puterii de cumpărare a populaţiei şi a înăspririi politicii monetare.
Economia Chinei este văzută în creştere cu 1,1 puncte procentuale mai puţin decât estimările anterioare, în urma blocajelor extinse din cauza Covid şi a unei crize imobiliare care se adânceşte. Este de aşteptat ca a doua mare economie a lumii să crească cu 3,3% în 2022 - cel mai scăzut ritm din ultimele patru decenii, cu excepţia efectelor iniţiale ale crizei Covid-19 din 2020.
Prognoza Indiei a fost redusă cu 0,8 puncte procentuale, la 7,4%, în mare parte din cauza condiţiilor externe mai puţin favorabile şi a înăspririi mai rapide a politicilor.
Între timp, perspectivele zonei euro au fost reduse cu 0,2 puncte procentuale, până la 2,6%, deşi FMI a spus că efectele mai mari ale războiului din Ucraina ar putea afecta şi mai mult economia regiunii în 2023, în special în marile economii ale Germaniei, Franţei şi Spaniei.
Economia Rusiei s-a contractat mai puţin decât erau aşteptările în trimestrul al doilea, în pofida sancţiunilor economice de amploare din cauza invaziei neprovocate a Ucrainei, a spus FMI.
Proiecţia Fondului pentru 2022 a fost revizuită în creştere cu 2,5 puncte procentuale, deşi rata de creştere estimată rămâne negativă, la -6,0%.
FMI estimează că economia Ucrainei se va micşora cu aproximativ 45% din cauza războiului, dar estimarea vine cu o incertitudine extremă.
Inflaţia globală continuă să se intensifice. În prezent, se estimează că inflaţia globală va atinge 6,6% în economiile avansate şi 9,5% în economiile emergente şi în curs de dezvoltare, în acest an - o revizuire ascendentă de 0,9 şi, respectiv, 0,8 puncte procentuale.
”Va dura mai mult pentru ca inflaţia să dispară, iar amploarea generală a inflaţiei este de aşteptat să vină mai târziu în acest an”, a declarat marţi Tobias Adrian, consilier financiar şi director al Departamentului Pieţelor Monetare şi de Capital din cadrul Fondului Monetar Internaţional, pentru Joumanna Bercetche de la CNBC.
”Ne-am aştepta la o recesiune destul de superficială. O recesiune cu rate de creştere în jurul zero pentru anul următor. Acesta este în scenariul advers, nu este o recesiune foarte puternică”, precum cea pe care am văzut-o după Covid-19 şi recesiunea globală din 2008, a adăugat el.
Având în vedere creşterea preţurilor care alimentează o criză globală a costului vieţii, FMI a spus că temperarea inflaţiei ar trebui să fie prioritatea numărul unu a factorilor de decizie.
”Politica monetară mai strictă va avea inevitabil costuri economice reale, dar întârzierea nu va face decât să le exacerbeze”, se arată în raport. Acesta a adăugat că politicile de abordare a preţurilor mari ale energiei şi combustibilului ar trebui să se concentreze asupra grupurilor cele mai vulnerabile, fără a distorsiona preţurile generale.
De luni de zile, băncile centrale adoptă progresiv o politică monetară mai strictă. Banca Centrală Europeană s-a alăturat săptămâna trecută unor bănci centrale precum Rezerva Federală a SUA şi Banca Angliei în creşterea ratelor dobânzilor – prima sa mişcare de acest fel în ultimii 11 ani.
Cu toate acestea, inflaţia a rămas persistentă, atingând maxime din ultimii 40 de ani în SUA şi Regatul Unit luna trecută.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
