Fluxurile de gaze ruseşti către Europa prin Ucraina au scăzut miercuri cu un sfert, după ce Kievul a oprit utilizarea unei rute majore de tranzit, acuzând interferenţa forţelor ruse de ocupare, fiind pentru prima dată când exporturile prin Ucraina sunt perturbate, de la invazia Rusiei începută pe 24 februarie, transmite Reuters.
Ucraina a rămas o rută majoră de tranzit pentru gazul rusesc către Europa chiar şi după ce Moscova a lansat ceea ce numeşte o ”operaţiune militară specială”, pe 24 februarie.
Punctul de tranzit închis de Ucraina se ocupă de obicei de aproximativ 8% din fluxurile totale de gaz ruseşti către Europa, deşi statele europene au declarat că încă primesc gaze.
Coridorul Ucrainei trimite în mare parte gaze către Austria, Italia, Slovacia şi alte state est-europene. Gazprom, controlată de Kremlin, care deţine monopolul exporturilor de gaze ruseşti prin conducte, a declarat că încă trimite gaze către Europa prin Ucraina, dar volumele au scăzut miercuri la 72 de milioane de metri cubi (mcm), de la 95,8 mcm marţi.
GTSOU, compania care operează sistemul de gaze al Ucrainei, a declarat marţi că va suspenda fluxurile prin punctul de tranzit Sohranovka, despre care a spus că a livrat aproape o treime din combustibilul transportat din Rusia către Europa prin Ucraina.
GTSOU a declarat că declară ”forţă majoră”, situaţie invocată atunci când o companie este lovită de ceva care nu poate fi controlat, şi a propus redirecţionarea livrărilor către Europa către o altă rută, punctul de intrare Sudzha, cel mai mare dintre cele două puncte de trecere ale Ucrainei.
Directorul general al GTSOU, Sergi Makogon, a declarat că forţele de ocupaţie ruse au început să ia gaze şi să le trimită în regiunile separatiste susţinute de Rusia din estul Ucrainei. El nu a citat dovezi.
Conducta de gaze prin punctul Sohranovka trece prin regiunea Lugansk din Ucraina, din care o parte este controlată de separatiştii pro-ruşi.
Sudzha se află mai la nord-vest.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia a rămas angajată în acorduri pentru furnizarea de gaze, atunci când a fost solicitată să comenteze disputa cu Ucraina pe ruta de tranzit.
El a spus că furnizorul de gaze Gazprom nu a primit o notificare prealabilă cu privire la mutarea făcută de Ucraina.
Gazprom a declarat că securitatea aprovizionării cu gaze a fost subminată de faptul că Ucraina a închis un punct de intrare pentru tranzitul gazului rusesc în Europa.
Luna trecută, Bulgaria şi Polonia au refuzat să plătească gazele ruseşti printr-un nou mecanism de plată şi li s-a oprit aprovizionarea.
Perturbarea de miercuri a determinat ca preţul de referinţă al gazelor în Europa pentru trimestrul al treilea să crească la 100 de euro pe megawat oră la deschiderea pieţei, înainte de a scădea înapoi.
Preţul este cu peste 250% peste nivelul de acum un an.
Gazprom a declarat marţi că nu este posibil din punct de vedere tehnic să se deplaseze toate volumele pe ruta Sudzha, aşa cum a propus GTSOU.
GTSOU a spus că volumele au fost redirecţionate către Sudzha în octombrie 2020, când au fost efectuate reparaţii pe ruta Sohranovka. La acel moment, se spunea că Sudzha manipula 165,1 mcm pe zi, mult mai mult decât fluxurile totale de marţi prin Ucraina, de 95,8 mcm.
”În consecinţă, afirmaţiile că este imposibil să se efectueze transferul fluxurilor de la Sohranovka la punctul Sudzha sunt neadevărate”, a spus GTSOU într-un comunicat pe Facebook.
Fluxurile zilnice de gaze prin Sohranovka au fost în medie de 23 mcm în această lună, cu 20% mai mici decât luna anterioară, potrivit companiei de consultanţă Rystad Energy, în timp ce fluxurile zilnice prin Sudzha au fost în medie de aproximativ 70 mcm luna aceasta, aproape de capacitatea sa de tranzit de 77 mcm/zi. În plus, ar putea fi adăugate încă 6 mcm/zi, dar asta lasă 10 mcm/zi de flux de gaz care trebuie redirecţionat pe alte rute, unde capacitatea pare să fie plină.
Majoritatea ţărilor europene şi-au redus dependenţa de gazul rusesc în ultimii ani, dar acesta rămâne principalul furnizor al UE. Unele ţări au surse alternative de aprovizionare, deşi înlocuirea tuturor fluxurilor ruseşti reprezintă o dificultate, având în vedere că piaţa globală a gazelor era strânsă chiar înainte de războiul din Ucraina.
Italia, care anul trecut a consumat 76 de miliarde de metri cubi (bcm) de gaze, a importat aproximativ 40% din Rusia prin Ucraina. Pe lângă fluxurile ruseşti, Italia are şi conexiuni de conducte pentru gaze din Algeria, Libia, Azerbaidjan şi Marea Nordului.
Ministrul slovac al Economiei, Richard Sulik, a declarat că fluxul de gaze către Slovacia din Ucraina este stabil şi că nu există semne ale unei probleme de aprovizionare.
Grupul energetic austriac OMV a declarat că livrările sale de gaze au funcţionat conform solicitărilor.
Pe lângă coridorul de tranzit al Ucrainei, Europa primeşte şi gaze prin Polonia, prin conducta Yamal-Europe, şi prin conducta Nord Stream 1 de sub Marea Baltică până în Germania.
Autoritatea de reglementare a energiei din Germania a declarat că importurile de gaze au fost în general stabile, în ciuda unei scăderi de 25% la graniţa germano-cehă din Waidhaus, compensată de volume mai mari din Norvegia şi Ţările de Jos.
Europa se luptă pentru a construi stocuri de gaze înainte de venirea iernii, pentru a face faţă eventualelor întreruperi în aprovizionare şi pentru a reduce influenţa Rusiei.
Stocurile de gaze ale UE sunt pline în proporţie de aproximativ 37%, conform datelor Gas Infrastructure Europe, o îmbunătăţire faţă de acum câteva luni, dar încă sub normalul pentru perioada anului.
”Efectul secundar al eliminării unei noi conducte din reţeaua de gaze a Europei... va îngreuna respectarea obiectivelor ţărilor referitoare la stocuri şi va grăbi planurile Europei de a se distanţa de importurile de gaz rusesc”, a declarat analistul Rystad Energy Zongqiang Luo.
”Deoarece reţeaua europeană de gaze este bine integrată, nicio ţară nu va suferi un impact imediat, dar acest lucru va pune şi mai multă presiune asupra sistemului şi va pune un plafon pentru mişcarea în scădere a preţurilor”, a adăugat el.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
