Firma Cognyte Software din Israel a câştigat o licitaţie pentru a vinde programe spion de interceptare unei firme de telecomunicaţii susţinute de statul Myanmar cu o lună înainte de lovitura militară de stat a naţiunii asiatice din februarie 2021, potrivit documentelor analizate de Reuters.
Acordul a fost încheiat chiar dacă Israelul a susţinut că a oprit transferurile de tehnologie de apărare către Myanmar în urma unei hotărâri din 2017 a Curţii Supreme a Israelului, potrivit unei plângeri legale depuse recent la procurorul general al Israelului şi dezvăluită duminică.
În timp ce hotărârea a fost supusă unui ordin rar la cererea statului, iar mass-media nu poate cita verdictul, guvernul israelian a declarat public în numeroase rânduri că exporturile de apărare în Myanmar sunt interzise.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Plângerea, condusă de avocatul israelian pentru drepturile omului, Eitay Mack, care a condus campania pentru hotărârea Curţii Supreme, solicită o anchetă penală asupra înţelegerii.
Acesta acuză Cognyte şi oficialii din domeniul apărării şi ai Ministerului de Externe care supraveghează astfel de tranzacţii de ”ajutor şi complicitate la crime împotriva umanităţii în Myanmar”.
Documentele despre înţelegere, furnizate Reuters şi Mack de grupul activist Justice for Myanmar, sunt o scrisoare din ianuarie 2021 cu ataşamente de la Myanmar Posts and Telecommunications (MPT) către autorităţile locale de reglementare care listează Cognyte drept furnizorul câştigător pentru tehnologia de interceptare şi notează că ordinul de achiziţie a fost emis ”până la 30 decembrie 2020”.
Programele spion pot oferi autorităţilor puterea de a asculta apelurile, de a vizualiza mesaje text şi trafic web, inclusiv e-mailuri, şi de a urmări locaţiile utilizatorilor fără asistenţa firmelor de telecomunicaţii şi internet.
Reprezentanţii Cognyte, guvernul militar al Myanmarului şi MPT nu au răspuns la multiplele solicitări de comentarii ale Reuters.
KDDI şi Sumitomo din Japonia, care deţin participaţii la MPT, au refuzat să comenteze, spunând că nu au cunoştinţă de detalii despre interceptarea comunicaţiilor.
Procurorul general al Israelului nu a răspuns solicitărilor de comentarii cu privire la plângere. Ministerul Afacerilor Externe nu a răspuns solicitărilor de comentarii despre acord, în timp ce Ministerul Apărării a refuzat să comenteze.
Două persoane care cunosc planurile de interceptare ale Myanmarului au declarat separat pentru Reuters că sistemul Cognyte a fost testat de MPT. Aceştia au refuzat să fie identificaţi de teama răzbunării de către junta din Myanmar.
MPT foloseşte programe spion de interceptare, au declarat pentru Reuters o sursă cu cunoştinţe directe despre această problemă şi trei persoane informate despre această problemă, deşi nu au identificat vânzătorul.
Reuters nu a putut determina dacă vânzarea tehnologiei de interceptare Cognyte către MPT a fost finalizată.
Chiar înainte de lovitura de stat, îngrijorarea publiculuidiîn Israel a crescut cu privire la exporturile de apărare ale ţării către Myanmar, după o represiune brutală din 2017 a armatei asupra populaţiei Rohingya a ţării, în timp ce guvernul lui Aung San Suu Kyi era la putere.
Reprimarea a determinat petiţia condusă de Mack, care a cerut Curţii Supreme să interzică exporturile de arme în Myanmar.
De la lovitura de stat, junta a ucis mii de oameni, inclusiv mulţi oponenţi politici, potrivit Naţiunilor Unite.
Multe guverne din întreaga lume permit utilizarea a ceea ce se numesc în mod obişnuit ”interceptări legale” de către agenţiile de aplicare a legii pentru a prinde infractori, dar tehnologia nu este folosită de obicei fără niciun fel de proces legal, au spus experţii în securitate cibernetică.
Potrivit directorilor din industrie şi activiştilor intervievaţi anterior de Reuters, junta din Myanmar foloseşte programe spion de telecomunicaţii invazive fără garanţii legale pentru a proteja drepturile omului.
Mack a spus că participarea firmei Cognyte la licitaţie contrazice declaraţiile făcute de oficiali israelieni după ce Curtea Supremă a decis că nu au fost efectuate exporturi de securitate în Myanmar.
În timp ce software-ul spion de interceptare este de obicei descris ca tehnologie ”cu dublă utilizare”, în scopuri civile şi de apărare, legea israeliană prevede că tehnologia ”cu dublă utilizare” este clasificată ca echipament de apărare.
Legea israeliană cere, de asemenea, companiilor care exportă produse legate de apărare să obţină licenţe pentru export şi marketing atunci când fac tranzacţii.
Plângerea legală spune că orice oficial care a acordat licenţe Cognyte pentru tranzacţii cu Myanmarul ar trebui investigat.
Reuters nu a putut determina dacă Cognyte a obţinut astfel de licenţe.
În perioada acordului din 2020, situaţia politică din Myanmar era tensionată, armata contestând rezultatele alegerilor câştigate de Suu Kyi.
Compania Telenor din Norvegia, care era anterior una dintre cele mai mari firme de telecomunicaţii din Myanmar, înainte de a se retrage din ţară anul trecut, a mai spus într-o informare şi un comunicat din 3 decembrie 2020 că este îngrijorată de planurile autorităţilor din Myanmar pentru o interceptare legală, din cauza garanţiilor legale insuficiente.
Cognyte, listată la Nasdaq, a fost separată în februarie 2021 de compania Verint Systems, un gigant în industria securităţii cibernetice din Israel.
Cognyte, care a avut venituri anuale de 474 de milioane de dolari pentru ultimul său exerciţiu financiar, a fost, de asemenea, interzisă de pe Facebook în 2021, pentru că permite conturile false pe platforma sa, a anunţat proprietarul Facebook, Meta Platforms, într-un raport.
Meta a spus că investigaţia sa a identificat clienţii Cognyte dintr-o serie de ţări precum Kenya, Mexic şi Indonezia, iar ţintele lor includ jurnalişti şi politicieni. Nu a identificat clienţii sau ţintele.
Meta nu a răspuns la o solicitare de comentarii suplimentare.
Fondul suveran al Norvegiei a exclus luna trecută Cognyte din portofoliul său, spunând că statele despre care se spune că sunt clienţi ai produselor şi serviciilor sale de supraveghere ”au fost acuzate de încălcări extrem de grave ale drepturilor omului”.
Fondul nu a numit niciun stat. Cognyte nu a răspuns public la afirmaţiile făcute de Meta sau de fondul suveran al Norvegiei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.