Contribuţia anuală a Germaniei la bugetul Uniunii Europene se va dubla la 33 de miliarde de euro în viitorul exerciţiu bugetar, risc care determină Berlinul şi alte patru state dezvoltate, care vor suporta majorări importante, să îşi intensifice opoziţia faţă de primul proiect de buget al Bruxellesului după Brexit, relatează Financial Times.
Estimările guvernului german obţinute de Financial Times arată că Germania va suporta o creştere puternică a contribuţiilor nete la bugetul Uniunii, de la 15 miliarde de euro în 2020 la 33 de miliarde de dolari în 2027, ultimul an al viitorului buget pe termen lung al UE.
Olanda va înregistra o creştere de 50% a contribuţiilor, de la aproape 5 miliarde de euro la un nivel estimat la 7,5 miliarde de euro până în 2027.
Cancelarul german Angela Merkel a spus recent, la un summit al liderilor UE 27 de la Bruxelles, că planurile Comisiei Europene înseamnă că Germania va depăşi cu mult Olanda, ca cel mai mare contributor pe capita la bugetul european, potrivit diplomaţilor.
Ca cea mai mare economie din Uniunea Europeană, Germania este deja cel mai mare contributor în termeni bruţi.
Estimările se bazează pe propunerea Comisiei de a majora mărimea bugetului pe termen lung la 1,11% din Produsul Naţional Brut (PNB) pentru acoperirea golului financiar lăsat de ieşirea Marii Britanii din UE şi pentru creşterea cheltuielilor pentru climă şi controlul graniţelor.
Viitorul buget va fi pentru perioada 2021-2027.
Potrivit Ministerului de Finanţe german, ”din cauza Brexitului şi a propunerii Comisiei de a se renunţa la derogările permanente, povara financiară suportată de Germania ar creşte disproporţionat, în comparaţie cu celelalte state”.
Planurile Bruxellesului referitoare la buget, prezentate prima oară în luna mai, au fost marcate de conflicte. Cinci contributori neţi, respectiv Germania, Olanda, Austria, Danemarca şi Suedia, au cerut o contribuiţie de până la 1% din PNB şi vor menţinerea derogărilor de care beneficiază, după Brexit. Calculele vor întări opoziţia aşa-numitelor ”cinci guverne frugale”, odată cu intrarea negocierilor într-o perioadă crucială, la începutul anului viitor.
”Când vom planifica bugetele naţionale, va trebui să luăm miliarde de euro de la sănătate sau de la alte cheltuieli naţionale. În niciun caz parlamentele noastre nu vor accepta aşa ceva”, a avertizat un diplomat european de rang înalt.
Comisia a anunţat că nu a calculat încă creşterea contribuţiilor nete ale statelor membre, care măsoară cât primeşte înapoi fiecare ţară din ceea ce a contribuit. În schimb, Bruxellesul a criticat pretenţiile pentru derogări ale celor cinci ţări.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei, Mina Andreeva, a spus că beneficiarii derogărilor ”au o contribuţie mai mică din venituri la bugetul UE comparativ cu restul statelor membre, chiar dacă se află între primele opt ţări în funcţie de prosperitatea relativă”.
Calculele Bruxellesului arată că, fără derogări, cele cinci guverne vor plăti în media 0,91% din PNB, în perioada 2021-2027, comparativ cu 0,9% pentru restul celor 22 de ţări.
”Potrivit propunerii noastre, toată lumea va plăti o contribuţie egală din PNB”, a spus Andreeva.
Calculele arată că Franţa, alt mare contributor net, va suporta o creştere mai mică a contribuţiilor nete, urmând să înregistreze o creştere de la circa 7,5 miliarde de euro în 2020 la peste 10 miliarde de euro în 2027. Franţa va avea de câştigat în urma eliminării derogărilor pentru cele cinci ţări, care le plafonează contribuţiile anuale pentru a preveni plăţile ”în exces”.
Parisul se numără printre guvernele care sprijină proiectul care elimină aşa-numitele mecanisme de corecţie, care au fost introduse prima oară de către Margaret Thatcher pentru a limita subvenţiile agricole britanice către UE, în urmă cu 35 de ani.
Merkel a declarat însă că Germania nu va accepta un plan de buget care nu conţine o derogare.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a avertizat la ultimul summit că o contribuţie de 1% din PNB nu va răspunde ambiţiei UE de a fi o putere geopolitică, potrivit unor diplomaţi.
Calculele mai arată că Polonia, care este printre cei mai mari beneficiari neţi, va câştiga mai multe miliarde de dolari din plăţi nete de aproape 10 miliarde de euro pe an în 2020, care vor creşte la 12 miliarde de euro în 2027.
Termenul limită pentru ajungerea la un acord referitor la bugetul UE este sfârşitul anului 2020, iar după un an de negocieri poziţiile sunt mai polarizate ca niciodată.
Spania şi Portugalia au cerut un buget cuprins între 1,14%-1,16% din PNB, în timp ce Parlamentul UE doreşte 1,3% din PNB.
Eşecul de a ajunge la un acord referitor la mărimea generală a bugetului, înseamnă negocieri mai dificile legate de volumul fondurilor de coeziune pentru Europa de Est sau al subvenţiilor agricole.
Un diplomat european a anticipat că ar putea avea loc ”o noapte a cuţitelor lungi” la sfârşitul lui decembrie 2020 pentru a ajunge la un consens. În lipsa unui acord, limitele de cheltuieli ale anului 2020 vor fi aplicate şi în 2021.
Oficiali din Parlamentul European au avertizat că parlamentarii ar putea să se asigure că primul an al noului buget va beneficia de cheltuieli mai mari pentru domenii majore, cum ar fi fonduriel de coeziune şi politica agricolă comună.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
