Forintul unguresc s-a depreciat anul acesta cu 9%, zlotul polonez cu 5,3%, leul cu doar 2,1%, spune Cristian Popa, membru CA al BNR, care precizează că a coborî rata dobânzii de politică monetară într-o situaţie în care sunt atâţia factori nefavorabili nu înseamnă neapărat că dobânzile la credite se reduc.
Reprezentantul băncii centrale a susţinut vineri un discurs cu ocazia aniversării a 25 de ani de la redeschiderea Bursei de Valori Bucureşti (BVB).
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis pe 12 noiembrie menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,5% pe an.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
"După un val de incertitudini şi tensiuni ridicate în luna martie, condiţiile financiare au început şi au continuat să se amelioreze, sub impactul celor trei scăderi succesive ale ratei dobânzii de politică monetară operate de BNR, care împreună cu măsurile de furnizare de lichiditate instituţiilor de credit, au facilitat finanţarea economiei, a bugetului public dar şi a sectorului privat, sprijinind creditarea, intermedierea financiară şi buna funcţionare a pieţelor. Subiectul dobânzilor este, ca întotdeauna, intens dezbătut, însă trebuie spus ca nivelurile actuale ale dobânzilor reflectă realităţile economice curente. Chiar şi aşa, avem cele mai scăzute rate ale dobânzii din istorie, dar şi un curs de schimb mult mai stabil decât cel al monedelor altor ţări din Europa Centrala şi de Est, cu care ne comparăm deseori", a spus Popa.
El a vorbit şi de un alt subiect foarte dezbătut, al dobânzilor zero sau negative.
"În România, calculate ca diferenţa dintre rata de politică monetară şi cea mai recentă rată anuală a inflaţiei, avem dobânzi real negative încă din 2017. În prezent dobânda reală in România este de minus 0,6%, însă cu nici două luni în urmă era de minus 1,2%, diferenţa venind din reducerea ratei inflaţiei. Minus 1% vedem şi la dolar, iar la euro este zero, chiar pozitivă. Aş adăuga că ratele de dobândă efective la creditele din piaţă depind nu numai de rata de politică monetară dar şi de ratingul ţării şi de deficitele gemene, şi desigur, de aşteptările cu privire la acestea. De aceea spun că a coborî rata dobânzii de politică monetară într-o situaţie în care sunt atâţia factori nefavorabili nu înseamnă neapărat că dobânzile la credite se reduc, acestea ar putea chiar să crească dacă politica monetară şi-ar pierde din credibilitate. Este de ajuns să ne uităm la Turcia. Noi suntem în mod constant comparaţi cu Ungaria de către analiştii economici, dar fără să exagerez le recomand acestora să se uite şi la Turcia", a precizat reprezentantul BNR.
El afirmă că dobânzi reduse prea mult sau prea abrupt s-ar traduce în presiuni de depreciere, iar încrederea românilor în moneda naţională este un activ ce trebuie menţinut.
"Forintul unguresc s-a depreciat anul acesta cu 9%, zlotul polonez cu 5,3%, leul cu doar 2,1%. Să nu uităm asta. În plus, Banca Ungariei a trebuit să crească dobânzile pe termen scurt, reacţionând exact la tendinţa de depreciere a forintului. Eu cred că trebuie echilibru. Iar în acest an dificil BNR a obţinut exact asta, şi-a atins ţintele: stabilitatea preţurilor (rata inflaţiei plasându-se în interiorul intervalului de variaţie asociat ţintei staţionare de inflaţie a BNR), furnizarea de lichiditate pentru finanţarea economiei (realizată cu succes, operaţiuni repo dar şi achiziţii de titluri de stat) şi stabilitatea cursului (de departe cel mai stabil dintre monedele ţărilor din regiune care practică regimuri flexibile de curs de schimb). De asemenea, foarte important din punctul meu de vedere, Banca Centrala si-a păstrat un spaţiu de manevră, care însă trebuie gestionat cu înţelepciune, pentru că mediul în care activăm este caracterizat de un nivel foarte ridicat de incertitudine", a adăugat el.
Potrivit lui Cristian Popa, integrarea globală, şi incertitudinea ce rezultă din aceasta, cere un răspuns al politicii monetare care trebuie să fie, înainte de toate, credibil, realist dar şi eficient.
"Banca Naţională va continua pe aceleaşi coordonate: va căuta să îşi atingă ţintele, să menţină echilibrul şi să rămână un factor de stabilitate macroeconomică. Situaţia este desigur dinamică, fluidă, vom calibra politica monetară în funcţie de analiza evoluţiilor economice viitoare, în funcţie de datele concrete de care vom dispune. Reducerea graduală şi sustenabilă a ratelor dobânzilor pe piaţa monetară este în continuare ceva ce ne dorim, însă păstrarea încrederii în moneda naţională, în contextul adâncirii substanţiale a unor dezechilibre macroeconomice reprezintă de asemenea un element central al manierei în care politica monetară este condusă. După cum spuneam, spaţiu de manevră există, însă orice măsură este optimă la un moment dat, noi trebuie să găsim acel moment, momentul potrivit, iar datele din economie trebuie să ne convingă că folosirea acestui spaţiu de manevră este oportună şi benefică. Într-un context complicat, care ne poate rezerva încă multe surprize, de epuizarea spaţiului de manevră ar trebui să ne temem mai mult decât de neutilizarea sa integrală", a mai spus el.
Banca Naţională a României a împlinit în aprilie 140 de ani de la înfiinţare.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
