Consiliul Concurenţei a anunţat luni că a declanşat, în premieră, o investigaţie ce vizează un posibil comportament anticoncurenţial al unor companii pe piaţa forţei de muncă calificată/specializată din domeniul producţiei autovehicule şi/sau altor activităţi conexe (componente şi sisteme pentru autovehicule, testare, proiectare) din România. Mai multe companii concurente sunt suspectate că şi-au împărţit piaţa forţei de muncă calificată/specializată în domeniul activităţilor de inginerie automotive şi că au impus un nivel minim al drepturilor salariale. Companiile investigate sunt: Renault Technologie Roumanie, Alten Si-Techno Romania, Akka Romserv, Bertrandt Engineering Technologies Romania, Expleo Romania, Fev Ece Automotive şi Segula Technologies Romania. De altfel, compania Segula Technologies Romania a fost amendată cu 441.494,13 lei pentru refuzul de a se supune unei inspecţii desfăşurate de autoritatea de concurenţă, deoarece nu a permis accesul inspectorilor de concurenţă în vederea inspectării contului de e-mail al administratorului unic al firmei.
"Consiliul Concurenţei a declanşat, în premieră, o investigaţie ce vizează un posibil comportament anticoncurenţial al unor companii pe piaţa forţei de muncă calificată/specializată din domeniul producţiei autovehicule şi/sau altor activităţi conexe (e.g. componente şi sisteme pentru autovehicule, testare, proiectare) din România. Companiile investigate sunt: Renault Technologie Roumanie S.R.L., Alten Si-Techno Romania S.R.L., Akka Romserv S.R.L., Bertrandt Engineering Technologies Romania S.R.L., Expleo Romania S.R.L., Fev Ece Automotive S.R.L. şi Segula Technologies Romania", a informat autoritatea de concurenţă.
Astfel, autoritatea de concurenţă deţine indicii privind o posibilă coordonare a comportamentului unor companii concurente cu scopul de a-şi împărţi piaţa forţei de muncă calificată/specializată în domeniul activităţilor de inginerie automotive şi de a impune un nivel minim al drepturilor salariale.
Practicile, numite „no-poach”, prin care companiile se înţeleg să nu contacteze, recruteze şi/sau angajeze persoane care lucrează şi/sau care au lucrat la vreuna dintre firmele implicate, elimină concurenţa reală între companii pentru atragerea angajaţilor, creând bariere artificiale pe piaţă, scăzând mobilitatea forţei de muncă, chiar ţinând-o captivă. Practic, aceste acorduri au drept consecinţă menţinerea nivelului salariilor pentru respectivele specializări la un nivel artificial, inferior celui real.
Forţa de muncă reprezintă o componentă esenţială pentru desfăşurarea unei activităţi economice pe piaţă, costurile cu aceasta reprezentând costuri fixe pentru societăţile achizitoare (angajatorii). Prin acordurile de a nu concura pentru anumite categorii de angajaţi şi de a îşi împărţi angajaţii, companiile îşi coordonează achiziţia de forţă de muncă cu scopul de a creşte puterea de cumpărare şi de a reduce astfel costurile cu forţa de muncă.
Activitatea de recrutare de forţă de muncă reprezintă un parametru concurenţial între părţile implicate, fiind aplicabile aceleaşi reguli privind concurenţa ca atunci când întreprinderile comercializează bunuri sau prestează diverse servicii.
În ultimii ani, autorităţile naţionale de concurenţă europene, precum cele din Lituania, Ungaria, Polonia sau Portugalia, au început să investigheze şi să sancţioneze acorduri de tipul „no-poach” şi de fixare a salariilor.
Această tendinţă a autorităţilor de concurenţă reflectă o atenţie sporită acordată acordurilor anticoncurenţiale pe pieţele de forţă de muncă, aspect subliniat şi de Comisarul european pentru concurenţă, Margrethe Vestager, care a anunţat recent că acţiunile Comisiei Europene se vor concentra pe astfel de practici din sectorul resurselor umane.
În acest context, Consiliul Concurenţei a efectuat inspecţii inopinate la sediile şi punctele de lucru ale companiilor investigate.
Inspecţiile inopinate reprezintă o etapă importantă în cadrul procedurilor de investigare a unui posibil comportament anticoncurenţial, efectuarea acestora nereprezentând o antepronunţare a Consiliului Concurenţei în ceea ce priveşte existenţa unei încălcări a Legii concurenţei.
Documentele ridicate se află în analiza autorităţii române de concurenţă, în cadrul procedurilor specifice. Inspecţiile inopinate au fost autorizate de Curtea de Apel Bucureşti şi sunt justificate de necesitatea obţinerii tuturor informaţiilor şi documentelor destinate clarificării posibilelor practici anticoncurenţiale analizate.
Compania Segula Technologies Romania S.R.L a fost sancţionată contravenţional cu amendă în valoare de 441.494,13 lei pentru refuzul de a se supune unei inspecţii desfăşurate de autoritatea de concurenţă, respectiv nu a permis accesul inspectorilor de concurenţă în vederea inspectării contului de e-mail al administratorului unic al firmei.
În situaţia în care, în cadrul învestigaţiei, Consiliul Concurenţei va constata încălcarea regulilor de concurenţă, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri. Cu toate acestea, companiile care cooperează cu autoritatea de concurenţă, în cadrul programului de clemenţă, pot obţine imunitate la amendă sau reduceri substanţiale ale amenzilor.
Investigaţia a fost declanşată şi ca urmare a informaţiilor primite pe Platforma Avertizorilor de Concurenţă.
Persoanele afectate în mod direct de posibila coordonare comportamentală investigată mai sus menţionată se pot adresa autorităţii de concurenţă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
