Destinaţiile lemnului din România ar trebui să fie două: energie şi industria mobilei, spune Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, care consideră că lemnul românesc n-ar trebui să părăsească ţara decât sub formă de produse de mobilier, mese, scaune. La rândul său, ministrul Mediului, Tanczos Barna, apreciază că ”pădurile noastre trebuie să rămână sănătoase pentru a asigura pe termen lung această rezilienţă la schimbările climatice, pentru a asigura resursa de lemn pentru industrie şi pentru cetăţeni”.
Camera de Comerţ şi Industrie a României şi Asociaţia Industriei Lemnului – Prolemn au organizat, miercuri, conferinţa ”SMART GREEN INDUSTRY: Potenţial verde pentru o industrie a viitorului".
Potrivit organizatorilor, energia bazată pe resursa de lemn reprezintă peste 60% din energia regenerabilă produsă în România, de peste 5 ori mai mult decât energia electrică produsă actual din surse eoliene şi solare. Biomasa forestieră este o resursă esenţială pentru securitatea energetică a României – 3,5 milioane de gospodării se încălzesc cu ajutorul său, în principal ca lemn de foc.
”CCIR este foarte deschisă la solicitările patronatelor de ramură pentru că sunt cele mai obiective şi, totodată, sunt singurele care pot ridica problematici care se pot transforma în politici publice. Trebuie să ne îndreptăm atenţia şi, în acelaşi timp, să ne concentrăm eforturile în ceea ce priveşte promovarea sectoarelor economice cu valoare adăugată mare. Destinaţiile lemnului din România ar trebui să fie două: energie şi industria mobilei. Lemnul românesc n-ar trebui să părăsească ţara decât sub formă de produse de mobilier, mese, scaune etc.. În niciun caz sub altă formă”, a declarat preşedintele CCIR, Mihai Daraban.
Potrivit acestuia, din păcate, şi la ora actuală, în Portul Constanţa, ”putem vedea transporturi de buşteni neprelucraţi sau cherestea”.
”Trebuie să lucrăm foarte mult pe această zonă de produse cu valoare adăugată mare, pentru că numai astfel vom putea echilibra balanţa comercială cu materii prime, fie că vorbim de partea de masă lemnoasă, fie că vorbim de produse agricole. Dacă nu trecem la partea de procesare, nu vom putea reduce deficitul comercial", a mai declarat Daraban.
La rândul său, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Tánczos Barna, a transmis că ”pădurile noastre trebuie să rămână sănătoase pentru a asigura pe termen lung această rezilienţă la schimbările climatice, pentru a asigura resursa de lemn pentru industrie şi pentru cetăţeni”.
”Din aceste motive am construit o strategie forestieră care este pe masa ministerului, iar săptămâna acesta o avansăm în faţa Guvernului, care sperăm să asigure această sustenabilitate, rezilienţă şi echilibru de care este atâta nevoie”, a transmis ministrul.
Preşedintele asociaţiei industriei lemnului – Prolemn, Cătălin Tobescu, precizat că, în prezent, domeniul pădurilor şi industriile bazate pe resursa de lemn generează o cifră de afaceri anuală de 9,8 miliarde de euro, cu o pondere în PIB-ul României de 4,5% şi exporturi în valoare de 3,5 miliarde de euro anual.
”Prin creşterea valorii adăugate şi diversificarea produselor din lemn, prin promovarea utilizării lemnului în construcţii şi creşterea gradului de reciclare al lemnului, volumul şi valoarea produselor din lemn pot fi dublate, aşa cum s-a întâmplat şi în perioada 2005-2020. Economia bazată pe păduri şi resursa de lemn este un angajator atractiv, oferind locuri de muncă interesante, legate cu activităţi de cercetare, inovare şi dezvoltare, atât în mediul rural cât şi în mediul urban. Aceste locuri de muncă dezvoltă capabilităţile lucrătorilor şi managerilor din aceste domenii", a susţinut Cătălin Tobescu.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
