Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să coboare la finele anului curent şi în trimestrul I 2025 la valori semnificativ inferioare celor previzionate anterior, iar după o creştere temporară în trimestrul II 2025 să revină şi să se menţină uşor sub limita de sus a intervalului ţintei. Astfel, aceasta ar urma să scadă la 4% în decembrie 2024, la 3,4% în ultima lună a anului 2025 şi la 3,2% la finele orizontului prognozei, comparativ cu valorile de 4,9%, 3,5% şi respectiv 3,4% indicate de proiecţia precedentă pentru aceleaşi momente de referinţă, se arată în minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României din 7 august 2024. Membrii Consiliului au convenit ca fiind probabilă o creştere ceva mai solidă a economiei în trimestrele II şi III 2024 decât cea anticipată în luna mai, implicând o mărire uşoară a excedentului de cerere agregată şi revenirea acestuia în apropierea valorilor previzionate anterior, precum şi o redresare progresivă a dinamicii anuale a PIB pe parcursul intervalului. Potrivit BNR, evoluţia exportului net este aşteptată să redevină şi să rămână mai contracţionistă în 2024-2025 decât s-a anticipat anterior, dată fiind perspectiva creşterii relativ mai pronunţate a dinamicii volumului importurilor de bunuri şi servicii, în corelaţie cu decalajul de ritm dintre absorbţia internă şi cererea externă.
Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate reducerea ratei dobânzii de politică monetară, din 8 august 2024, la nivelul de 6,50%, de la 6,75%; totodată, a hotărât reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50%, de la 7,75%, şi scăderea ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit la 5,50%, de la 5,75%. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
”Referitor la perspectiva apropiată, membrii Consiliului au convenit ca fiind probabilă o creştere ceva mai solidă a economiei în trimestrele II şi III 2024 decât cea anticipată în luna mai, implicând o mărire uşoară a excedentului de cerere agregată şi revenirea acestuia în apropierea valorilor previzionate anterior, precum şi o redresare progresivă a dinamicii anuale a PIB pe parcursul intervalului. Totodată, în urma evaluării indicatorilor relevanţi, s-a concluzionat că, în trimestrul II, consumul privat a rămas principalul determinant al creşterii economice, iar din partea formării brute de capital fix este posibil un aport mărit, în principal pe seama activităţii din construcţii. În schimb, evoluţia exportului net a devenit probabil şi mai contracţionistă, în condiţiile în care dinamica anuală a importurilor de bunuri şi servicii a continuat să-şi majoreze ecartul pozitiv faţă de cea a exporturilor în intervalul aprilie-mai, crescând relativ mai pronunţat. Pe acest fond, deficitul comercial şi cel de cont curent şi-au accelerat puternic creşterea în termeni anuali în primele două luni ale trimestrului II”, au semnalat în mai multe rânduri membrii Consiliului.
24 septembrie - Eveniment News.ro – ROINVEST - Ediția a V-a Parteneri: ARB, CEC Bank, ROCA, TeraPlast, ACUE
30 septembrie - Eveniment Profit.ro E-Commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a - Parteneri: ARB, CEC Bank, ContentSpeed, eMAG
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-a. Parteneri: ACUE, Electrica Furnizare, Raiffeisen Bank, Transgaz
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania. Parteneri: ARB, CEC Bank, Garanti BBVA, Raiffeisen Bank, Philip Morris
În ceea ce priveşte piaţa muncii, membrii Consiliului au apreciat că tensiunile de pe piaţă şi-au reluat în trimestrul II 2024 tendinţa uşoară de atenuare ce s-a întrerupt în trimestrul precedent, dar continuă să fie ridicate. În acest context, s-au făcut referiri la scăderea semnificativă consemnată de efectivul salariaţilor din economie în luna mai, după majorarea considerabilă din aprilie, precum şi la traiectoria gradual ascendentă parcursă de rata şomajului BIM în intervalul aprilie-iunie, până la un nivel de 5,5%, marginal inferior mediei de 5,6% din a doua jumătate a anului trecut. S-a arătat, de asemenea, că sondajele de specialitate din luna iulie indică intenţii mai moderate de angajare pe orizontul foarte scurt de timp decât în trimestrul precedent, dar solide comparativ cu semestrul II 2023, precum şi un deficit de forţă de muncă în scădere, faţă de cel în creştere raportat de companii în primele două trimestre ale anului curent.
În acelaşi timp, s-a observat că dinamica anuală de două cifre a salariului mediu brut nominal s-a diminuat uşor pe ansamblul lunilor aprilie-mai, pe seama descreşterii acesteia în sectorul privat, iar dinamica similară a costului salarial unitar din industrie s-a redus mai pronunţat, în contextul unor ample fluctuaţii lunare provocate de un efect de calendar. Aceste dinamici rămân însă înalte şi preocupante din perspectiva potenţialelor efecte exercitate asupra inflaţiei viitoare, dar şi asupra competitivităţii externe, au conchis membrii Consiliului, evocând şi noua majorare a salariului minim brut pe economie efectuată în luna iulie 2024.
Totodată, s-a convenit că decalajele persistente dintre cererea şi oferta de forţă de muncă de pe anumite segmente ale pieţei, dar mai cu seamă dinamica salariilor din sectorul public constituie şi în viitorul apropiat surse de potenţiale presiuni suplimentare asupra salariilor şi costurilor cu forţa de muncă din mediul privat. Influenţe de sens opus ar putea să decurgă, însă, din accentuarea recentă a trendului descendent al ratei inflaţiei, precum şi din recursul în creştere la angajaţi extracomunitari, au reiterat unii membri ai Consiliului.
În discuţiile privind condiţiile financiare, membrii Consiliului au evidenţiat scăderea consemnată de principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare imediat după reducerea de către BNR a ratei dobânzii-cheie şi a ratelor dobânzilor la facilităţile permanente în luna iulie, precum şi evoluţia liniară ulterioară a acestora. În acelaşi timp, a fost remarcată schimbarea de direcţie a randamentelor pe termen lung ale titlurilor de stat, care s-au reînscris în debutul lunii iulie şi s-au menţinut apoi pe o traiectorie general descrescătoare – relativ în linie cu evoluţiile din economiile avansate şi din regiune –, în contextul aşteptărilor revizuite ale investitorilor privind traiectoria ratei dobânzii Fed, cu impact şi asupra apetitului global pentru risc.
În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro a cunoscut o corecţie descendentă în prima parte a lunii iulie şi a rămas apoi relativ stabil, pentru ca spre finele intervalului să urce la valorile mai înalte prevalente în trimestrul II, pe fondul creşterii volatilităţii pe pieţele financiare internaţionale, inclusiv ca urmare a escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu. Raportul leu/USD a scăzut chiar mai pronunţat în prima jumătate a lunii, iar ulterior a crescut doar uşor şi temporar, dată fiind evoluţia ratei de schimb a dolarului SUA pe pieţele financiare internaţionale.
Riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului rămân ridicate, au susţinut membrii Consiliului, evocând deficitele gemene şi incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscală, inclusiv în context electoral, dar şi actualele tensiuni geopolitice şi deciziile de politică monetară ale băncilor centrale majore. În perspectivă apropiată, semnificativă ca influenţă va continua să fie însă şi atractivitatea relativă a plasamentelor în monedă naţională, în timp ce acţiunea factorilor sezonieri ar putea să scadă ca relevanţă comparativ cu anii precedenţi, au apreciat unii membri ai Consiliului.
Totodată, s-a observat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a mărit la 6,7% în iunie, de la 5,7% în luna mai, în principal ca urmare a accelerării semnificative a creşterii împrumuturilor în lei ale societăţilor nefinanciare, pe fondul majorării la un nivel record a fluxului acestora, cu aportul consistent al finanţărilor acordate în contextul programelor guvernamentale. În acelaşi timp, ritmul creditului acordat populaţiei a continuat să crească relativ alert, pe seama evoluţiei ambelor categorii de credite în lei – pentru consum, respectiv pentru locuinţe. În aceste condiţii, ponderea componentei în monedă naţională în creditul acordat sectorului privat a urcat în iunie la 69,1%, de la 68,8% în mai, au semnalat unii membri ai Consiliului.
În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că noile evaluări relevă o ameliorare a perspectivei inflaţiei în raport cu prognoza precedentă, mai cu seamă pe orizontul apropiat de timp, în condiţiile în care rata anuală a inflaţiei este aşteptată să coboare la finele anului curent şi în trimestrul I 2025 la valori semnificativ inferioare celor previzionate anterior, iar după o creştere temporară în trimestrul II 2025 să revină şi să se menţină uşor sub limita de sus a intervalului ţintei. Astfel, aceasta ar urma să scadă la 4% în decembrie 2024, la 3,4% în ultima lună a anului 2025 şi la 3,2 la sută la finele orizontului prognozei, comparativ cu valorile de 4,9%, 3,5% şi respectiv 3,4% indicate de proiecţia precedentă pentru aceleaşi momente de referinţă, au evidenţiat membrii Consiliului.
S-a convenit că descreşterea va fi antrenată pe mai departe prioritar de factorii pe partea ofertei, a căror acţiune dezinflaţionistă va rămâne mai intensă pe termen scurt decât s-a previzionat anterior, sub impactul efectelor de bază dezinflaţioniste şi al modificărilor legislative în domeniul energiei aplicate începând cu luna aprilie. S-a sesizat, totodată, că efectele de bază dezinflaţioniste se vor manifesta cu precădere la nivelul subcomponentelor non-alimentare ale inflaţiei de bază, precum şi pe segmentele preţuri administrate şi combustibili, în timp ce mici efecte de bază de sens opus vor afecta în perspectivă apropiată dinamica preţurilor alimentelor procesate, care va cunoaşte astfel o inflexiune în trimestrul III 2024, inclusiv sub influenţa inversării traiectoriei cotaţiilor unor materii prime agroalimentare.
”Incertitudini semnificative sunt însă asociate evoluţiei viitoare a preţurilor energiei şi alimentelor, în contextul modificărilor legislative din domeniu şi al secetei prelungite din acest an, precum şi perspectivei cotaţiilor ţiţeiului şi altor materii prime, în condiţiile escaladării tensiunilor geopolitice”, au subliniat membrii Consiliului.
În acelaşi timp, s-a observat că presiunile inflaţioniste ale factorilor fundamentali sunt aşteptate să persiste pe întregul orizont de prognoză şi să se atenueze doar uşor în raport cu prima parte a anului curent şi cu prognoza precedentă, în condiţiile în care, după o mică restrângere în semestrul II 2024, excedentul de cerere va rămâne probabil aproape constant pe parcursul următoarelor şase trimestre, la o valoare semnificativă, marginal inferioară celei previzionate anterior. Totodată, dinamica anuală de două cifre a costului unitar cu forţa de muncă din sectorul privat este anticipată să-şi prelungească ascensiunea pe ansamblul anului curent şi să depăşească astfel nivelul în uşoară scădere prognozat anterior, au remarcat membrii Consiliului.
Inflaţia de bază va recepta însă şi influenţele însemnate şi tot mai pronunţate ale efectelor de bază dezinflaţioniste anticipate să se manifeste pe segmentele mărfuri nealimentare şi servicii, care vor devansa cu mult influenţele de sens opus ce vor veni în perspectivă apropiată din evoluţia dinamicii preţurilor alimentelor procesate. De asemenea, efecte dezinflaţioniste în intensificare pe întregul orizont de prognoză sunt de aşteptat din decelerarea creşterii preţurilor importurilor, dar mai cu seamă din descreşterea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, într-un ritm chiar ceva mai alert decât în proiecţia precedentă, au sesizat membrii Consiliului.
În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat va continua probabil să scadă mai alert decât dinamica inflaţiei headline şi decât s-a previzionat anterior, coborând la 4,6% în decembrie 2024, la 3,5% în ultima lună din 2025 şi la 3,4% la finele orizontului proiecţiei, comparativ cu valorile de 5,3%, 3,7% şi respectiv 3,5% indicate de prognoza precedentă pentru aceleaşi momente de referinţă.
Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au discutat perspectiva activităţii economice, arătând că aceasta este aşteptată să-şi accelereze creşterea pe ansamblul intervalului 2024-2025, deşi ceva mai puţin decât în prognoza precedentă, pe fondul decelerării inflaţiei şi al redresării treptate a cererii externe, dar mai ales sub impactul conduitei politicii fiscale şi al utilizării fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU.
S-a observat că, similar previziunilor precedente, consumul gospodăriilor populaţiei este aşteptat să redevină în anul curent şi să rămână în 2025 principalul determinant al avansului PIB, în condiţiile accelerării semnificative a creşterii venitului disponibil real – sub influenţa majorărilor de salarii şi transferuri sociale suprapuse traiectoriei descendente relativ mai joase a ratei inflaţiei –, dar şi în contextul nivelurilor reale ale ratelor dobânzilor la creditele şi depozitele populaţiei.
”O contribuţie însemnată la dinamica PIB va continua probabil să vină şi din partea formării brute de capital fix, a cărei creştere este aşteptată să încetinească totuşi considerabil în 2024-2025, după accelerarea puternică din 2023, dar să rămână alertă din perspectivă istorică, pe fondul atragerii şi utilizării unui volum important de fonduri europene, însă în scădere faţă de 2023 şi în contextul unor incertitudini însemnate asociate programelor şi execuţiilor bugetare, precum şi tensiunilor geopolitice şi evoluţiilor economice din Europa”, au remarcat membrii Consiliului.
În schimb, evoluţia exportului net este aşteptată să redevină şi să rămână mai contracţionistă în 2024-2025 decât s-a anticipat anterior, dată fiind perspectiva creşterii relativ mai pronunţate a dinamicii volumului importurilor de bunuri şi servicii, în corelaţie cu decalajul de ritm dintre absorbţia internă şi cererea externă. În aceste condiţii, deficitul de cont curent îşi va stopa probabil corecţia descendentă ca pondere în PIB în 2024-2025 şi va rămâne astfel semnificativ deasupra standardelor europene, continuând să constituie o vulnerabilitate majoră şi să inducă riscuri la adresa inflaţiei, primei de risc suveran şi, în final, a sustenabilităţii creşterii economice, au subliniat membrii Consiliului.
Inclusiv din această perspectivă, membrii Consiliului au evidenţiat incertitudinile şi riscurile mari ce decurg din conduita politicii fiscale şi a celei de venituri în anul curent, pe fondul rezultatului execuţiei bugetare din prima jumătate a anului, al dinamicii salariilor din sectorul public şi al impactului integral al noii legi a pensiilor. Riscuri mari de sens opus sunt însă asociate acţiunilor şi măsurilor ce vor fi probabil întreprinse în viitor în scopul realizării corecţiei fiscale, în contextul planului fiscal-structural pe termen mediu prezumat a fi configurat şi transmis Comisiei Europene în toamna acestui an, în conformitate cu noul cadru de guvernanţă economică al UE, au susţinut membrii Consiliului.
În acelaşi timp, s-a arătat că incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să genereze războiul din Ucraina şi conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi evoluţiile economice din Europa.
În acest context, membrii Consiliului au evidenţiat din nou importanţa menţinerii unui ritm ridicat al atragerii de fonduri europene şi cerinţa utilizării eficiente a acestora, inclusiv a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esenţiale pentru realizarea reformelor structurale necesare şi a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice.
În urma analizei, membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că ameliorarea perspectivei inflaţiei în raport cu prognoza precedentă, mai cu seamă pe termen foarte scurt şi în condiţiile unor incertitudini încă ridicate asociate previziunilor pe orizontul mai îndepărtat de timp, justifică o reducere prudentă a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea adecvării restrictivităţii conduitei politicii monetare din perspectiva asigurării şi menţinerii stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într‑o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile.
În discuţiile privind evoluţia recentă a inflaţiei, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflaţiei s-a redus în trimestrul II mai mult decât s-a anticipat, coborând la 4,94% în iunie, de la 6,61% în martie, în principal ca urmare a ieftinirii substanţiale a energiei, îndeosebi a gazelor naturale, sub influenţa modificărilor legislative aplicate începând cu aprilie 2024, precum şi pe fondul continuării scăderii dinamicii preţurilor alimentelor.
În ceea ce priveşte poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că datele statistice revizuite recent indică o creştere cu 0,7% a activităţii economice în trimestrul I 2024, mai modestă decât cea anticipată, evoluţie ce implică o restrângere a excedentului de cerere agregată şi în acest interval.
Totodată, conform noilor date, avansul în termeni anuali al PIB s-a redus semnificativ în primul trimestru al anului, la 0,5%, de la 3% în precedentele trei luni. S-a observat că evoluţia este atribuibilă în principal formării brute de capital fix, a cărei dinamică a înregistrat o scădere deosebit de amplă în acest interval, de la nivelul de două cifre foarte ridicat atins în trimestrul IV 2023, în timp ce consumul gospodăriilor populaţiei a continuat să îşi accelereze creşterea în raport cu perioada similară a anului trecut.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
