Compania germană de plăţi Wirecard anunţă că 1,9 miliarde de euro incluse în contabilitatea sa probabil nu există. Acţiunile Wirecard au scăzut cu până la 45%

Compania germană de plăţi Wirecard a anunţat luni că 1,9 miliarde de euro incluse în contabilitatea sa nu au existat probabil niciodată, o lipsă care riscă să scufunde compania şi să lezeze reputaţia autorităţii de reglementare a sectorului financiar din Germania; Acţiunile Wirecard au scăzut luni cu până la 45% în urma informaţiei, fiind tranzacţionate ulterior în declin cu 36%, relatează Reuters.

Wirecard, care a fost o preferată a investitorilor, poartă discuţii urgente cu băncile, cărora le datorează aproximativ 1,75 de milairde de euro, pentru a preveni un deficit de numerar provocat de lipsa banilor.

Episodul marchează o întorsătură dramatică de situaţie pentru firma de tehnologie dezvoltată local care a atras pe unii dintre cei mai mari investitori din lume, înainte ca un informator să acuze că succesul Wirecard se datorează în parte unor tranzacţii false.

Wirecard a anunţat săptămâna trecută că firma de audit EY a refuzat să semneze conturile din 2019, întrucât nu a putut confirma existenţa a 1,9 miliarde de euro în conturi fiduciare, în numerar, care reprezintă aproximativ un sfert din bilanţul său.

"Consiliul de administraţie al Wirecard evaluează ... există o probabilitate prevalentă ca soldurile din conturile fiduciare în valoare de 1,9 miliarde de euro să nu existe", a spus acesta.

Procurorii din Munchen care investighează cazul au în vedere emiterea de mandate de arestare pentru fostul director general al companiei, Markus Braun, şi Jan Marsalek, un membru al consiliului de administraţie care a fost concediat luni, au declarat douî persoane apropiate situaţiei.

Braun şi Marsalek nu au putut fi contactaţi imediat, iar avocaţii lor au refuzat să comenteze.
Scandalul afectează şi imaginea Germaniei.

Felix Hufeld, şeful autorităţii de reglementare a sectorului financiar din Germania, Bafin, a descris această criză, care în ultimele zile a redus capitalizarea de piaţă a Wirecard  cu aproximativ 11 miliarde de euro, ca fiind un ”dezastru total”, recunoscând că agenţia pe care o conduce şi alte părţi au făcut greşeli.

”Este scandalos că s-a putut întâmpla aşa ceva”, a spus Hufeld.

Activitatea Bafin a fost criticată puternic după prăbuşirea acţiunilor Wirecard, care a lovit micii investitori şi pe unii manageri de fonduri.

Autoritatea de reglementare s-a concentrat pe investigarea aşa-numiţilor investitori speculativi pe termen scurt (short-sellers) şi a jurnaliştilor care au pus sub semnul întrebării existenţa fondurilor Wirecard, provocând critici pentru lipsa sa de reacţie faţă de companie.

Parlamentarul german Fabio De Masi a declarat că Bafin a eşuat în sarcina sa faţă de Wirecard, al cărei rating de credit a fost în cele din urmă retras de agenţia Moody.
 

Wirecard, care şi-a început activitatea gestionând plăţi pentru site-urile de divertisment şi jocuri de noroc pentru adulţi, iar în prezent şi procesează plăţi pentru companii, între care Visa şi Mastercard, a numit banca de investiţii Houlihan Lokey pentru a ajuta la evaluarea opţiunilor sale.

Peste o duzină de bănci, inclusiv ABN Amro şi Commerzbank, au format un comitet al creditorilor şi au angajat firma de avocatură Allen & Overy, au spus două persoane apropiate negocierilor.
Houlihan Lokey, Allen & Overy şi băncile au refuzat să comenteze.

De asemenea, Wirecard a anunţat că are în vedere vânzarea sau închiderea unor părţi din activitatea sa, dar băncile sale creditoare nu sunt interesate de o vânzarea rapidă, mai ales că riscurile legate de litigii pot pune îndepărta cumpărătorii, a declarat pentru Reuters o persoană apropiată discuţiilor.

Compania, care era considerată de mult timp ca fiind un rar succes al unei companii germane de tehnologie, şi-a retras situaţiile financiare pentru 2019 şi a spus că analizează reduceri de costuri.

EY a aprobat în mod regulat conturile Wirecard în ultimii ani, iar refuzul său de a aproba raportul financiar pentru anul 2019 confirmă neregulile constatate de KPMG într-o anchetă externă efectuată în aprilie, care la rândul ei a avut loc în urma unor informaţii publicate de Financial Times.

Ultimul anunţ al Wirecard urmează plecării de vineri a fostului director general Braun, care a fost înlocuit de James Freis, un director de conformitate la bursa din Germania.

Compania a ajuns în atenţia publică de când informatorul a vorbit despre tranzacţiile online false. Situaţia a culminat cu o căutare a banilor dispăruţi, care  a ajuns săptămâna trecută într-un punct mort, în Filipine.

Banca centrală filipineză a declarat că banii nu par să fi intrat în ţară, după ce Banca Insulelor Filipine (BPI) şi BDO Unibank au spus că documentele care arătau că Wirecard ar fi depus fonduri la acestea erau false.

Directorul executiv al BPI, Cezar Consing, a declarat că un certificat care se pretinde a fi pentru un depozit Wirecard este  fals.

Wirecard, care funcţionează atât ca emitent de carduri de plată fizice cât şi ”virtuale”, s-a promovat ca o platformă de plăţi universale poziţionată pentru a profita de creşterea plăţilor digitale. Viitorul său este acum incert.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.