Comisia Europeană (CE) a anunţat joi că a revizuit în scădere, de la 4,1% la 3,6%, prognoza privind creşterea economiei României în acest an, în contextul estimării creşterii deficitului bugetar peste ţinta de 3%, din cauza creşterii salariilor şi pensiilor în sectorul public.
În vara acestui an, CE a revizuit în scădere, de la 4,5% la 4,1%, prognoza privind creşterea economiei României în acest an.
”Creşterea economică a României îşi reduce intensitatea pe măsură ce consumul privat încetineşte, iar contribuţia exporturilor nete se înrăutăţeşte. PIB-ul este aşteptat să crească mai încet în perioada analizată, iar piaţa muncii va rămâne tensionată. Inflaţia a atins vârful în primăvara acestui an şi este aşteptată să încetinească progresiv. Deficitul bugetar este estimat să continue creşterea, în principal din cauza creşterii semnificative a salariilor şi pensiilor în sectorul public”, se arată în prognoza de toamnă A CE, publicată joi.
În plus, CE estimează un deficit bugetar de 3,3% pentru acest an, cel mai mare din Uniunea Europeană (UE), peste ţinta de 3% din PIB asumată de România prin Tratatul de la Maastricht.
Totodată, CE a revizuit în jos prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 4,4% la 4,3%. Pentru perioada 2018-2020, ponderea datoriei publice din PIB este aşteptată să crească doar în cazul României, dintre ţările UE, din cauza unui deficit bugetar prea mare, potrivit experţilor CE.
Consumul este aşteptat să încetinească din cauza inflaţiei crescute, cauzate în principal de preţurile mari la energie. O altă cauză, potrivit experţilor CE, este atenuarea efectelor politicilor publice direcţionate spre creşterea veniturilor disponibile.
CE avertizează că investiţiile rămân la un nivel scăzut până la finalul anului, iar creşterea importurilor, alături de încetinirea exporturilor, frânează creşterea economică.
Pentru anul viitor, CE consideră că motorul creşterii economice va rămâne tot consumul, iar acesta va continua să încetinească pe măsură ce efectele creşterilor salariale vor fi atenuate, iar inflaţia va reduce veniturile reale. Rata şomajului, care a atins un nivel minim istoric de 4,1% în septembrie, este aşteptată să rămână la un nivel similar şi în viitor.
Analiştii CE consideră că tensiunile de pe piaţa muncii sugerează că salariile ar trebui să-şi continue creşterea, iar unii angajaţi ar putea face trecerea dinspre sectorul public spre cel privat. Însă, în paralel, creşterea reală a veniturilor va fi redusă de un nivel ridicat al inflaţiei, iar avansul salariilor ar putea depăşi nivelul creşterii productivităţii, avertizează specialiştii.
În acest context, competitivitatea României va avea de suferit în raport cu pieţele externe, ceea ce va pune presiune pe creşterea exporturilor şi, implicit, pe evoluţia deficitului comercial.
”Incertitudinile legate de politicile guvernamentale, cu efecte potenţial negative asupra mediului de afaceri, şi provocarea legată de respectarea ţintelor de deficit ar putea afecta deciziile legate de investiţii”, se arată în analiză. Scăderea investiţiilor, îngheţarea salariilor în sectorul public şi schimbări în legea pensiilor ar reprezenta măsuri pe care Guvernul ar putea să le ia anul viitor pentru reducerea cheltuielilor şi, implicit, pentru reducerea deficitului bugetar.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
