Fondul pentru modernizare al Uniunii Europene a alocat, joi, 2,4 miliarde de euro pentru 31 de proiecte în şapte ţări beneficiare, printre care se numără şi România, pentru a contribui la modernizarea sistemelor lor energetice, la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în domeniul energiei, al industriei şi al transporturilor şi la îmbunătăţirea eficienţei energetice. Comisia Europeană a transmis că aceasta este cea mai mare plată comună de până acum şi va impulsiona tranziţia verde a Europei. Astfel, România va primi finanţare pentru noi capacităţi de producţie a energiei electrice din surse regenerabile, termoficare şi infrastructură de gaze pentru a înlocui energia pe bază de cărbune în ţara noastră.
Aceste investiţii ajută statele membre respective să reducă dependenţa de combustibilii fosili din Rusia, să îşi îndeplinească obiectivele în materie de climă şi energie pentru 2030 şi să contribuie la angajamentul pe termen lung al UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050, mai arată comunicatul de presă al Executivului european.
Sursa citată mai spune că„ datorită veniturilor din sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii, au fost realizate investiţii suplimentare în România (1,1 miliarde euro), Cehia (1 miliard euro), Bulgaria (197 de milioane euro), Polonia (47 de milioane euro), Croaţia (88 de milioane euro), Letonia (5 milioane euro) şi Lituania (1 milion euro).
Sumele plătite joi aduc totalul plăţilor din Fondul pentru modernizare începând din ianuarie 2021 la aproximativ 7,5 miliarde EUR, de care beneficiază 10 state membre eligibile. Proiectele sprijinite joi sunt axate pe generarea de energie electrică din surse regenerabile, modernizarea reţelelor energetice şi eficienţa energetică.
Printre exemplele de propuneri care au primit finanţare se numără:
- modernizarea reţelei de distribuţie a energiei electrice din Bulgaria pentru a accelera electrificarea transportului, implementarea stocării şi decarbonizarea şi descentralizarea consumului şi producţiei de energie;
- implementarea capacităţii de stocare a energiei fotovoltaice şi a energiei pentru furnizorii de servicii publice de alimentare cu apă din Croaţia;
- îmbunătăţirea eficienţei energetice şi a economiilor de energie în clădirile noi pentru sectorul public prin intermediul programului ENERGov din Cehia;
- introducerea vehiculelor electrice şi a infrastructurii de încărcare corespunzătoare în Letonia;
- renovarea clădirilor cu mai multe apartamente din Lituania;
- sprijinirea cogenerării pentru încălzirea centralizată în Polonia;
- noi capacităţi de producţie a energiei electrice din surse regenerabile, termoficare şi infrastructură de gaze pentru a înlocui energia pe bază de cărbune în România.
Următoarele termene-limită până la care statele membre beneficiare îşi pot prezenta propunerile de investiţii în vederea obţinerii unui sprijin potenţial din Fondul pentru modernizare sunt 15 august 2023 pentru propunerile neprioritare şi 12 septembrie 2023 pentru propunerile prioritare, mai indică sursa menţionată.
Finanţat din veniturile obţinute în urma licitării certificatelor de emisii din sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii, Fondul pentru modernizare urmăreşte să sprijine zece ţări din UE cu venituri mai mici în tranziţia lor către neutralitatea climatică. Ţările beneficiare sunt Bulgaria, Cehia, Croaţia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria.
Fondul pentru modernizare sprijină investiţiile în producţia şi utilizarea energiei din surse regenerabile, în eficienţa energetică, în stocarea energiei, în modernizarea reţelelor energetice, inclusiv a sistemelor centralizate de termoficare, a conductelor şi a reţelelor, precum şi investiţiile în tranziţia justă din regiunile dependente de carbon.
Comisia Europeană mai precizează că Fondul vine în completarea altor instrumente de finanţare europene, cum ar fi politica de coeziune şi Fondul pentru o tranziţie justă. El mobilizează resurse semnificative, care pot ajuta statele membre beneficiare să sprijine investiţiile în conformitate cu Planul REPowerEU şi cu pachetul „Pregătiţi pentru 55”. Fondul funcţionează sub responsabilitatea statelor membre beneficiare, în strânsă cooperare cu Comisia Europeană şi cu Banca Europeană de Investiţii (BEI).
La 10 mai 2023, sistemul UE revizuit de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) a fost consacrat în legislaţia UE. Sistemul EU ETS consolidat extinde domeniul de aplicare al Fondului pentru modernizare, oferind sprijin financiar altor trei state membre beneficiare – Portugalia, Grecia şi Slovenia – începând din 2024.
Activităţile de evaluare a propunerilor de investiţii pe care BEI le desfăşoară în cadrul Fondului pentru modernizare sunt separate de operaţiunile standard de finanţare şi de asistenţă tehnică ale BEI, pentru a se evita orice potenţial conflict de interese în desfăşurarea activităţilor mandatate în conformitate cu Directiva ETS şi cu Regulamentul de punere în aplicare al Comisiei din 9 iulie 2020.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
