Sunt 37.000 de cereri de finanţare pentru IMM-uri prin IMM Invest până în prezent, iar cele mai multe cereri sunt din transporturi, construcţii de clădiri, restaurante şi alte activităţi de servicii şi alimentaţie, fabricarea băuturilor, a declarat marţi ministrul de Finanţe, Florin Cîţu, precizând că o primă companie deja a accesat fondurile solicitate. De asemenea, el a mai anunţat că măsurile pentru companii mari ar putea fi aprobate în şedinţa de Guvern de joi.
"În ceea ce priveşte Programul IMM Invest, sunt 37.000 de cereri, care înseamnă un număr de 494.500 de angajaţi. Sunt 8.200 de intreprinderi mici, 2.400 de intreprinderi mijlocii şi 26.300 de microintreprinderi. Cele mai multe cereri vin din Bucureşti (7.200), urmat de Cluj (2.000), Ilfov (1.700), Constanţa (1.600), Timiş (1.500), Braşov (1.400), Bihor (1.300), Prahova (1.300)", a declarat marţi ministrul de Finanţe, Florin Cîţu, într-o conferinţă de presă online.
Sectoarele în care există cereri sunt din transporturi, construcţii de clădiri, restaurante şi alte activităţi de servicii şi alimentaţie, fabricarea băuturilor, comerţ cu amănuntul, activităţi centrale ale birourilor administrative, comerţ cu ridicata şi amănuntul, activităţi juridice şi contabile.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
"Astăzi, la şapte zile după ce a fost făcută prima cerere, avem şi o primă companie care a luat un împrumut de la o bancă. Este prima companie care a depus cerere şi pentru capital de lucru şi pentru investiţii. Este un record pentru un astfel de sistem", a mai spus Cîţu.
Plafonul programului, de 15 miliarde lei, ar putea fi extins.
"Ne uităm la IMM Invest cum va funcţiona şi apar discuţii dacă plafonul trebuie mărit sau nu. Haideţi să vedem întâi cum funcţionează acest plafon de 15 miliarde de lei, când se epuizează, dacă se epuizează. Suntem pregătiţi, dacă programul este un succes, să extindem plafonul. Ceea ce face foarte bine acest program este de a permite acelor IMM-uri care nu ar fi putut să aibă acces la finanţare, să aibă acea finanţare, pentru că sunt în parteneriat cu statul român", afirmă Cîţu.
În România sunt peste 400.000 de IMM-uri, dar foarte puţine, 30.000, aveau credite la bănci.
Odată cu criza economică şi de sănătate, indicatorii acestor companii s-au înrăutăţit, precizează ministrul de Finanţe.
"Fără acest tip de program, fără un program în care statul garantează o mare parte din împrumut, ar fi fost foarte greu pentru aceste companii să aibă acces la credite. Aici este rolul acestui instrument, unde statul îşi asumă alături de sistemul financiar bancar un risc, dar în acelaşi timp ştim că este un risc care va plăti în viitor, pentru că cei care iau azi împrumuturi vor duce economia mai departe", adaugă oficialul.
De asemenea, azi se va discuta la minister măsurile pentru companii mari.
"Sper să venim cu acestea joi, în şedinţa de Guvern, să fie aprobate şi, bineînţeles, şi acolo vom umbla la plafon. Trebuie să avem un plafon mai mare. Principiul este acelaşi: suntem alături de sectorul privat în această perioadă, venim şi ne asumăm riscuri împreună cu sistemul financiar bancar, pentru că am încredere că sectorul privat va avea aceşti bani, îi va investi mai departe şi va ajuta să crească economia", a spus ministrul de Finanţe.
În ceea ce priveşte programul de amânare a ratelor la bancă, sunt 270.000 cereri.
"Sunt 270.000 de cereri către bănci. Din cele 270.000, 170.000 de cereri au fost acceptate, care includ atât cererile pe baza ordonanţei, cât şi cele care vin în afara ordonanţei. Majoritatea cererilor sunt pentru creditele de consum, dar sunt şi cereri de la companii şi cereri de la persoane fizice cu credite ipotecare. Şi acest program merge foarte bine", a declarat Cîţu, adaugând că nu este mare numărul sesizărilor, în niciunul din cele două programe.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
