7.274 de companii au intrat în insolvenţă în 2024, în creştere cu 9,38% faţă de 2023, arată CITR, liderul pieţei de insolvenţă şi restructurare din România. Numărul companii de impact, cu active de peste 1 milion euro, intrate în insolvenţă a crescut cu 58% faţă de 2023 şi ajunge la 141. Numărul cererilor de concordat preventiv a crescut cu peste două ori şi ajunge la 197, faţă de cele 90 din 2023, o creştere de peste 118%. Braşov, Botoşani şi Bacău sunt judeţele care au înregistrat cea mai mare creştere a insolvenţelor în 2024.
”CITR, liderul pieţei de insolvenţă şi restructurare din România, anunţă că numărul companiilor care au apelat la procedurile de insolvenţă în 2024 a crescut cu peste 9% faţă de anul anterior şi a atins pragul de 7.274. Dintre acestea, 141 sunt companii de impact, cu active de peste 1 milion euro, comparativ cu 90 în anul precedent. În ceea ce priveşte numărul cererilor pentru restructurare prin procedura de concordat preventiv, acestea au avut o creştere semnificativă în 2024, de 118%, ajungând la 197”, arată CITR.
Aceste cifre vin în contextul în care în 2024, insolvenţele la nivel global înregistrează o creştere accelerată cu o estimare de +11% pentru întregul an, după un salt de +7% în 2023. Dintre ţările cu impact economic asupra României menţionăm Germania care a înregistrat în ultimul trimestru al anului trecut cel mai mare număr de insolvenţe ale companiilor din 2009, cu o presiune semnificativă asupra industriilor mari, evoluţia negativă fiind atribuită parţial crizei economice actuale şi creşterii costului energiei şi salariilor. Economia românească s-a confruntat cu provocări legate de menţinerea stabilităţii preţurilor şi de susţinerea creşterii economice, în contextul unor condiţii financiare mai restrictive şi al unei cereri externe mai slabe.
„Deşi încă sub nivelurile crizei financiare globale din 2008, insolvenţele în multe ţări, inclusiv Marea Britanie, Franţa şi Germania, au depăşit deja pragurile pre-pandemie, reflectând presiuni economice crescute şi tranziţia către noi modele de afaceri. Această tendinţă este resimţită în majoritatea regiunilor şi sectoarelor economice, inclusiv în România, impulsionată şi de „eliminarea perfuziilor” oferite companiilor în timpul pandemiei şi crizei energetice. Insolvenţele şi cererile de concordat preventiv din 2024 din România ne arată că şi mediul de afaceri trece printr-o transformare. Perspectivele actuale indică un val iminent de insolvenţe, pentru că multe companii au fost menţinute artificial în viaţă prin diverse măsuri de sprijin. Aceste companii recurg la soluţii de redresare când este prea târziu, ceea ce reduce semnificativ şansele de succes. Recomandăm companiilor să apeleze la soluţii specializate înainte ca dificultăţile să devină insurmontabile. Adaptabilitatea şi planificarea strategică vor face diferenţa în perioada următoare.” a declarat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.
Cele mai afectate sectoare în 2024 au fost comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, lider în 2024, cu 1.902 insolvenţe, în creştere cu 6,79% faţă de 2023, sectorul construcţiilor, cu 1.499 insolvenţe, în creştere cu 13,39% şi industria prelucrătoare, cu 852 insolvenţe, în creştere cu 7,17% faţă de anul anterior.
Cele mai multe insolvenţe deschise în 2024 s-au înregistrat în Bucureşti (1.375) şi în judeţele Bihor (581), Cluj (529) şi Timiş (424) care cumulează 40% din total. Cele mai mari creşteri procentuale ale insolvenţelor, raportate la judeţe, se înregistrează, în 2024, în Braşov, cu o creştere de 46,39%, urmat de Botoşani, unde numărul insolvenţelor a crescut cu 36,84%, şi Bacău, cu un avans de 35,78%. Această tendinţă ar putea indica o deteriorare a condiţiilor economice la nivel regional, afectând atât judeţele mari şi dinamice (Braşov), cât şi pe cele cu o economie mai fragilă (Botoşani, Bacău). Fenomenul poate fi legat de scumpirea creditării, scăderea cererii interne sau dificultăţi în sectoarele industriale şi de construcţii.
Concordatul preventive reprezintă o soluţie cu tot mai mare tracţiune în rândul companiilor aflate în dificultate, dar cu o rată mică de success, arată CITR.
197 de cereri de deschideri a procedurii de concordat preventiv au fost înregistrate în 2024, faţă de cele 90 din 2023, în creştere de peste 118%. Dintre acestea mai puţin de jumătate au fost omologate.
„În timp ce creşterea cererilor de concordat preventiv este un lucru pozitiv, numărul celor omologate rămâne modest în raport cu situaţiile economice care ar putea beneficia de acest mecanism. Aceasta reflectă o problemă profundă: soluţiile de redresare sunt accesate prea târziu, când dificultatea este prea avansată ca să mai poată fi tratată cu restructurare, iar următoarea încercare pentru salvare este insolvenţa. Concordatul preventiv poate reprezenta, dacă este accesat la începutul dificultăţii, o soluţie eficientă, care permite companiilor să se restructureze, menţinându-şi activitatea şi locurile de muncă. În acelaşi timp, pentru economie, folosirea mai amplă a mecanismelor de prevenire, precum concordatul preventiv, poate reduce impactul economic al insolvenţelor”, a adăugat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.
Pentru companii, este momentul să investească în soluţii de optimizare a costurilor, digitalizare şi gestionare proactivă a riscurilor financiare. Pentru investitori, sectorul de restructurare devine o piaţă atractivă, cu oportunităţi de achiziţii strategice şi redresare.
Inflaţia, deşi în scădere, continuă să fie alimentată de creşterea preţurilor la combustibili şi alimente, precum şi de majorările salariale care pun presiune pe costurile de producţie. În plus, dezechilibrele economice riscă să accelereze problemele financiare ale companiilor.
”Realitatea este că fiecare companie poate trece prin momente critice. Diferenţa o face modul în care acţionează. Cei care iau măsuri proactive îşi cresc şansele de redresare şi în acelaşi timp îşi recâştigă încrederea partenerilor, a echipei şi a celor care contează cel mai mult pentru succesul lor. Este timpul să privim restructurarea ca pe o oportunitate de recalibrare, nu ca pe un eşec”, a concluzionat Paul Dieter Cîrlănaru.
CITR este liderul pieţei de insolvenţă şi restructurare din România încă din 2008. Cu o experienţă de peste 25 de ani pe piaţa insolvenţei şi peste 1.100 de proiecte gestionate de-a lungul timpului, CITR distribuie anual peste 100 de milioane de euro creditorilor, în misiunea sa de a salva valoarea din companiile româneşti de impact.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
