Războiul din Ucraina a afectat puternic piaţa de energie europeană, iar statul a intervenit pentru a ajuta populaţia şi industria în faţa creşterilor istorice de preţ, spune Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, care precizează că preţurile au înregistrat o scădere, iar ajutorul pe care statul îl oferă nu va mai fi justificat. De asemenea, dereglementarea pieţei de furnizare de gaze a oferit beneficii consumatorilor, arată o anchetă sectorială derulată de Consiliul Concurenţei pe piaţa gazelor naturale.
”Dereglementarea pieţei de furnizare de gaze naturale pentru clienţii casnici, începută în vara lui 2020, a condus la apariţia unor oferte atractive pentru clienţii români, atât din perspectiva preţurilor reduse, cât şi din cea a pachetelor oferite (oferte combinate pentru gaze naturale, energie electrică, servicii conexe). Criza energetică, însă, a adus schimbări majore, impunând intervenţia Guvernului (atât pe zona abia liberalizată a consumatorilor casnici, cât şi pe cea concurenţială a consumatorilor industriali) şi arătând fragilitatea furnizorilor. Ca urmare, este nevoie de reguli mai stricte pe piaţă”, relevă ancheta sectorială derulată de Consiliul Concurenţei pe piaţa gazelor naturale.
Analiza autorităţii de concurenţă arată faptul că ofertele cu preţuri atractive pentru clienţi s-au menţinut până la jumătatea anului 2021, moment în care preţurile gazelor au început să crească.
„Războiul din Ucraina a afectat puternic piaţa de energie europeană, iar statul a intervenit pentru a ajuta populaţia şi industria în faţa creşterilor istorice de preţ şi a volatilităţii deosebite a acestora. În acest context, procesul de liberalizare a fost întrerupt, însă, revenirea la o funcţionare normală trebuie să fie o prioritate atunci când condiţiile de piaţă o vor permite. Preţurile au înregistrat o scădere, iar ajutorul pe care statul îl oferă nu va mai fi justificat”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
Condiţiile deosebit de dificile din sectorul gazelor naturale au afectat activitatea furnizorilor de gaze naturale, unii dintre aceştia ieşind de pe piaţă. Astfel, în perioada iulie 2020 – octombrie 2021, în comparatorul online cu oferte-tip de furnizare a gazelor naturale, pus la dispoziţie de ANRE, au fost prezentate constant ofertele a circa 60 de furnizori. Însă, din noiembrie 2021, numărul lor a scăzut gradual, ajungând ca în ianuarie 2023 să fie prezenţi cu oferte doar 27 de furnizori, iar la nivelul lunii ianuarie 2024, pe baza interogării comparatorului ANRE, circa 15 furnizori sunt prezenţi cu oferte.
În ceea ce priveşte schimbarea furnizorului de gaze naturale, la finalul liberalizării, la 1 iulie 2021, circa 57% din totalul clienţilor casnici au acceptat tacit oferta comercială a furnizorului în al cărui portofoliu erau deja, fără să îşi exprime o opţiune în acest sens. În perioada iulie 2020 – august 2022, doar 8,7% din clienţii care au schimbat regimul de furnizare a gazelor naturale au ales să facă acest lucru încheind contracte cu alţi furnizori, principalul motiv pentru procentul redus de clienţi care au schimbat furnizorul fiind nivelul redus de informare a clienţilor casnici.
În ceea ce priveşte racordarea la sistemele de distribuţie a gazelor naturale, analiza Consiliului Concurenţei arată că numărul locurilor de consum aparţinând consumatorilor casnici a înregistrat o evoluţie crescătoare în ultimii ani. Astfel, la sfârşitul semestrului I din 2019 erau 3.671.041 de locuri de consum, iar la finalul semestrului I din 2023 numărul acestora a crescut până la 4.324.928, estimările autorităţii de concurenţă fiind ca la finele anului 2023, în România, erau circa 4,38 milioane de clienţi casnici de gaze naturale.
Cu toate acestea, autoritatea de concurenţă a constatat că există o serie de bariere care încetinesc activitatea de racordare a clienţilor casnici. Întrucât racordarea la sistemele de distribuţie a gazelor naturale este un proces complex, care implică parcurgerea multor proceduri, discuţii, întrevederi şi solicitări atât cu/către operatorii de sistem de distribuţie şi alţi operatori economici autorizaţi, de multe ori utilizatorii finali casnici întâmpină dificultăţi în a-l înţelege pe deplin doar prin parcurgerea prevederilor legale.
Mai mult decât atât, modificările frecvente ale cadrului normativ care reglementează această activitate sunt de natură a genera şi mai mult incertitudine nu doar în rândul solicitanţilor, ci şi în rândul operatorilor care realizează activităţi de proiectare şi execuţie a branşamentelor necesare racordării la sistem. Nu în ultimul rând, procesul de racordare implică cheltuieli pe care unii utilizatori nu şi le permit, în urma modificărilor legislative, costurile au fost suportate de operatorii sistemelor de distribuţie, care au alocat sume importante pentru extinderea acestor sisteme, urmând să îşi recupereze aceste sume prin intermediul tarifului de distribuţie. Însă, solicitantul viitor utilizator casnic este obligat să suporte contravaloarea lucrărilor de proiectare şi execuţie a branşamentului (care se pot dovedi a fi consistente), fiind despăgubit de operatorul de sistem de distribuţie în limita valorii medii a unui branşament, valoarea fiind stabilită de ANRE.
Consiliul Concurenţei a constatat creşterea numărului de cereri de racordare odată cu reglementarea obligaţiei de finanţare a lucrărilor de racordare de către operatorii de distribuţie, dar şi creşterea duratei de racordare a clienţilor casnici. Astfel, în contextul modificărilor frecvente ale legislaţiei primare şi secundare, operatorii de distribuţie au fost nevoiţi să îşi reorganizeze activitatea şi să îşi adapteze procedurile interne aferente procesului de racordare, uneori derulând simultan proceduri de racordare care se încadrau în regimuri de reglementare diferite.
În contextul în care, după depăşirea crizei energetice, se va reveni la o piaţă nereglementată, autoritatea de concurenţă consideră că este necesară o informare continuă a consumatorilor casnici cu privire elemente esenţiale ale sectorului gazelor naturale (de exemplu, cu privire la rolul distribuitorilor şi furnizorilor, la tipologiile de contracte de furnizare, la riscurile şi beneficiile pe care le poate aduce schimbarea furnizorului).
Astfel, trebuie continuate eforturile de informare şi popularizare făcute la debutul liberalizării şi după expirarea măsurilor aplicabile clienţilor finali din piaţa de gaze naturale reglementate prin OUG nr. 27/2022 şi trebuie organizate campanii periodice de informare publică.
Pe lângă realizarea unor astfel de campanii de informare, este necesar ca furnizorilor să li se impună o obligaţie mai clară de informare a consumatorilor casnici cu privire la drepturile şi obligaţiile acestora în urma semnării sau, după caz, a prelungirii contractelor. Astfel, consumatorii vor primi un rezumat al principalelor condiţii contractuale, într-un limbaj concis şi simplu, care ar putea include informaţii privind preţul total a contractului, promoţiile aplicate de furnizor, serviciile suplimentare, precum şi drepturile şi obligaţiile clienţilor casnici.
Având în vedere că, în ultimii ani, mai multe companii şi-au abandonat clienţii procedurii de transfer la Furnizorii de Ultima Instanţă (FUI), autoritatea de concurenţă consideră că sunt necesare reglementări mai stricte pentru ca furnizorii să demonstreze că au capacitatea de a face obligaţiilor faţă de clienţii lor, indiferent de evoluţiile din piaţă.
Consiliul Concurenţei mai consideră că trebuie să existe un contract standard de furnizare a gazelor naturale, care să prevadă clauze şi condiţii unice, singurul parametru care poate diferi de la un furnizor la altul fiind preţul final al gazelor naturale. Sugestia vizează obligativitatea ofertării unui contract standardizat de către toţi furnizorii, fără a limita libertatea acestora de a utiliza alte contracte în regim concurenţial în relaţiile cu clienţii finali casnici.
O altă recomandare a autorităţii de concurenţă se referă la elaborarea de oferte personalizate prin preţul de furnizare a gazelor naturale pentru consumatorii casnici, în funcţie de scopul final pentru care gazele sunt achiziţionate, cum ar fi prepararea hranei, încălzire şi asigurarea apei calde pentru locuinţă sau doar asigurarea căldurii într-o casă de vacanţă. Însă, elaborarea şi transmiterea acestor oferte personalizate nu trebuie să limiteze sub nicio formă dreptul furnizorilor de a propune în continuare clienţilor casnici oferte-tip de furnizare, cele două opţiuni trebuind să se aplice în paralel.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
