Multe dintre obiectivele relansării şi dezvoltării economice în anul 2021 se bazează pe speranţa accesării a fondurilor europene într-un ritm mai accelerat decât în perioadele anterioare. Însăşi bugetul pe anul în curs oglindeşte această speranţă a decidenţilor noştri politici de a beneficia cât mai urgent de aceste fonduri.
("Articol sustinut de dl. Mircea Coşea, Profesor, Economist")
Experienţa anilor trecuţi ne-a creat o stare de suspiciune legat de capacitatea României de a atrage aceste fonduri. Incapacitatea factorilor responsabili de a ne aduce la un nivel de accesibilitate comparabil cu al altor ţări foste comuniste a generat un val de critici de la condamnarea lipsei de profesionalism în ceea ce priveşte elaborarea unor proiecte eligibile până la un birocratism excesiv sau chiar corupţie.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Evoluţia recentă a contextului politic european ne oferă dreptul de a avea şi o altă abordare a procesului de accesare a fondurilor europene.
Această evoluţie, sau poate involuţie a politicii europene în privinţa utilizării fondurilor ne oferă oportunitatea de a ne întreba dacă nivelul accesării de către o ţară membră mai poate fi explicat doar prin intensitatea şi calitatea efortului intern al acelei ţări sau şi prin condiţionalităţi din ce în ce mai multe şi mai complicate impuse chiar de către Uniunea Europeană.
Este adevărat că Uniunea Europeană oferă granturi şi împrumuturi în valoare de 750 de miliarde de euro, din care 672,5 miliarde pentru "Mecanismul de redresare şi rezilienţă", sursa responsabilă cu distribuirea fondurilor oferite de către Uniune statelor şi al cărui scop este de a sprijini ţările membre în eforturile lor de redresare.
Natura simbolică a gestului, îndatorarea Uniunii în beneficiul statelor, nu poate ascunde faptul că ajutorul nu este automat. Esenţa este ascunsă în condiţiile cerute statelor membre pentru a primi fondurile. Condiţionalitatea planului european devine o realitatea ce nu poate fi minimalizată.
Majoritatea ajutoarelor, împrumuturilor sau granturilor vor fi asigurate de Fondul de facilitare pentru redresare şi rezilienţă. În ceea ce priveşte condiţiile de acordare a unui astfel de ajutor, concluziile Consiliului European sunt clare: evaluarea pozitivă a cererilor de plată va fi condiţionată de respectarea obiectivelor ”intermediare şi finale” corespunzătoare.
Prin urmare, provocarea constă în determinarea acestor obiective. Acestea vor fi cuprinse în "planurile de redresare şi rezilienţă" elaborate de statele membre dar acestea vor fi constrânse, în esenţă, de o serie de priorităţi stabilite de Consiliul European: "în concordanţă cu recomandările pentru fiecare ţară în parte", "consolidarea potenţialului de creştere economică, de creare de locuri de muncă şi de rezilienţă economică şi socială", "contribuţia efectivă la tranziţia ecologică şi digitală". Pe final, acceptarea planurilor trebuie să fie: "aprobată prin hotărârea Consiliului cu majoritate calificată".
Miniştrii economiei şi finanţelor, reuniţi în Consiliu, sunt cei care vor avea ultimul cuvânt.
Pe lângă "programele naţionale de reformă" şi "programele de stabilitate", statele trebuie să adopte "planuri naţionale în domeniul energiei şi climei" şi "planuri pentru o tranziţie justă".
O astfel de proliferare a planurilor şi programelor transformă radical şi definitiv acţiunea publică în gestionare tehnică prin obiective şi rezultate.
Prin planul de redresare, Uniunea Europeană îşi finalizează transformarea într-o suprastructură de planificare administrativă. (vezi : Mises Institute-Alabama: ”Union Europeenne: la centralisation politique va condamner son economie” 10/XI/2020)
Se pare că această transformare a Uniunii într-o ” suprastructură de planificare administrativă” are, conform unor declaraţii recente, şi condiţionalităţi de natură geopolitică, ceea ce ar reprezenta o premieră absolută de renunţare la principiile fondatoare ale libertăţii pieţei europene.
Într-un interviu publicat în Newsweek România din 10/II/2021, europarlamentarul Siegfried Mureşan a declarat: “Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă NU va finanţa proiecte care pun în pericol securitatea noastră cibernetică. Am adoptat aseară, în plenul Parlamentului European, Mecanismul European de Redresare şi Rezilienţă de 672,5 miliarde de euro în urma unui raport pe care l-am coordonat în ultimele 6 luni din poziţia de coraportor. 30,5 miliarde de euro din aceşti bani vor reveni României.
Un lucru foarte important pe care l-am inclus în mecanism este cerinţa ca ţările membre să facă o autoevaluare cu privire la riscurile pe care investiţiile din acest mecanism le pot avea asupra securităţii cibernetice a Uniunii Europene.
Am vrut să fim siguri că nu vor fi finanţate proiecte care pun în pericol securitatea cibernetică europeană. De exemplu, banii nu ar trebui folosiţi pentru investiţii în reţelele 5G împotriva voinţei noastre de către companii ostile, din ţări din afara Uniunii Europene...De aceea, trebuie să luăm toate măsurile pentru a garanta că aceste date personale nu sunt gestionate de companii ostile, care au interesul să le folosească în mod abuziv“, a explicat Mureşan.
De fapt, măsura are scopul ca firme precum Huawei să nu aibă acces la reţelele 5G.
Încă din august 2020, Mureşan explica faptul că banii europeni pentru redresarea post-pandemie nu trebuie să ajungă la China comunistă.
„În poziţia Parlamentului European se va prevedea că din aceste fonduri nu se vor putea finanţa proiecte care fac parte din planurile strategice ale unor ţări din afara Uniunii Europene”, a spus Mureşan.
El a arătat că în raport nu vor fi nominalizate ţările care nu vor putea accede aceste sume, dar a exemplificat cu investiţii dorite de Rusia sau China. ”Uniunea Europeană nu va permite dezvoltarea de reţele 5G cu companii chineze. Se ştie că extinderea, cu companii chineze, a reţelelor 5G este un obiectiv strategic al Partidului Comunist Chinez şi al regimului de la Beijing”, a arătat Mureşan.
Trebuie însă subliniat faptul că mulţi membri ai Parlamentului European s-au arătat îngrijoraţi faţă de această tendinţă de politizare a implementării tehnologiei 5G în Uniunea Eueopeană.
”Europarlamentarul italian Fulvio Martusciello, împreună cu mai mulţi membri din grupul popularilor europeni şi al social democraţilor, au trimis către Margrethe Vestager şi Valdis Dombrovskis, vicepreşedinţi executivi ai Comisiei Europene, precum şi lui Thierry Breton, comisarul european pentru piaţa internă, o scrisoare în care îşi exprimă îngrijorarea faţă de politizarea implementării 5G la nivelul Uniunii Europene.
Fulvio Martusciello a anunţat printr-o postare pe Twitter: Nu putem permite geopoliticii să împiedice concurenţa loială pe un subiect esenţial precum 5G. Consumatorii europeni merită cea mai bună calitate la un preţ corect.
În cadrul acestui document, europarlamentarii subliniază că digitizarea este unul dintre cei doi piloni cheie pe care trebuie fundamentată revenirea post Covid, iar a cincea generaţie de sisteme de telecomunicaţii oferă capacităţile tehnice necesare pentru a face faţă nevoilor tot mai mari de conectivitate din Europa. Autorii subliniază impactul pozitiv pe care implementarea tehnologiei 5G îl va avea în domeniul medical, spre exemplu prin extinderea telemedicinei, ca şi pentru industria europeană în general, subliniind că o implementare în timp util a tehnologiei 5G va aduce beneficii directe consumatorilor europeni în viaţa lor de zi cu zi (...) Aproape 500 de milioane de cetăţeni se vor bucura de conexiuni mai rapide şi mai fiabile (...) mai mulţi oameni vor avea acces la internet şi prin urmare la servicii digitale şi educaţie digitală.
Ei îşi exprimă însă îngrijorarea că interzicerea sau intenţia de interzicere în viitor a utilizării dispozitivelor 5G din afara Uniunii nu va servi nimănui pe termen lung şi, mai mult, va perturba lanţurile industriale globale, va submina ecosistemul de inovare şi va afecta cel mai mult consumatorii UE, privându-i de dreptul lor de a beneficia de servicii de telecomunicaţii rapide şi fiabile la un preţ rezonabil.
Deblocarea potenţialului 5G neexploatat al Europei începe cu o implementare nepolitizată a 5G, fără utilizarea de argumente discriminatorii, care sunt în contradicţie flagrantă cu valorile comune ale UE, suveranitatea digitală a Uniunii depinzând de oferirea celei mai bune tehnologii disponibile cetăţenilor europeni şi nu a unor dezbateri vagi, protecţioniste. Este timpul ca o Europă care merge mai departe să-şi protejeze în mod decisiv cetăţenii de deciziile prost-gândite care, ameninţând cu reducerea concurenţei, ar putea să le lase în cele din urmă un sistem de sănătate, un sistem educaţional şi un ecosistem de conectivitate nepotrivite pentru era digitală. Pentru ca Europa să fie lider mondial în această eră digitală, Europa trebuie să poată lua propriile decizii, pe baza propriilor interese, se subliniază în scrisoare.
Prin urmare, autorii solicită Comisiei Europene, precum şi miniştrilor UE din domeniul telecomunicaţiilor şi al comerţului, să susţină principiile de bază ale 5G Toolbox, dintre care unul este necesitatea ca toţi jucătorii din industrie să se bucure de acces echitabil pe piaţă, fără discriminare pe baza ţării de origine, atâta timp cât acestea respectă criteriile tehnice, bazate pe fapte.
Modul de viaţă european începe prin protejarea acelor trăsături care ne fac europeni: încredere deplină în propriile reguli de concurenţă şi în valorile noastre de nediscriminare, deschidere şi colaborare (..) Numai prin apărarea acestor valori vom fi cu adevărat suverani şi vom reuşi să ne protejăm cetăţenii în era digitală - şi să construim un viitor luminos pentru generaţiile noastre mai tinere, se concluzionează în finalul scrisorii” ( text preluat din DcNews 17/II.2021).
Aceste condiţionalităţi de ordin geopolitic pun sub smnul întrebării însăşi raţiunea de a fi a Uniunii, concepută ca un spaţiu economic bazat pe libertatea şi democraţia economică.
Statele membre ar trebui să păstreze libera circulaţie a tuturor mărfurilor ceea ce se reflectă şi în libertatea circulaţiei capitalurilor indiferent dacă provin din acumulări proprii sau fonduri comunitare. Nu ar trebui să se introducă restricţii privind circulaţia liberă a mărfurilor, serviciilor, capitalului şi forţei de muncă.
Este o necesitate ce rezultă şi din prevederile Actului privind piaţa unică.
În octombrie 2012, Comisia a introdus Actul privind piaţa unică II[COM(2012)0573]pentru a aprofunda şi mai mult piaţa internă şi a-i exploata întregul potenţial ca motor de creştere. Acest act stabileşte douăsprezece acţiuni majore pe care instituţiile UE ar trebui să le pună în aplicare rapid. Acestea se concentrează asupra celor patru factori principali de creştere, creare de locuri de muncă şi încredere: 1) reţele integrate, 2) mobilitatea transfrontalieră a cetăţenilor şi a întreprinderilor, 3) economia digitală şi 4) activităţi menite să consolideze coeziunea şi beneficiile pentru consumatori.
Actul privind piaţa unică II este o continuare a primului set de măsuri al Comisiei, Actul privind piaţa unică I, şi prevede o mai bună integrare a pieţei unice: astfel, pentru economia digitală Comisia a propus promovarea comerţului electronic în UE prin facilitarea utilizării serviciilor de plată şi prin facilitarea fiabilităţii şi a concurenţei acestora; a dorit, de asemenea, să abordeze principalele cauze ale lipsei investiţiilor în conexiunile în bandă largă şi să generalizeze facturarea electronică în procedurile de achiziţii publice.
Concluzia este aceea că această piaţă unică (cunoscută anterior sub numele de "piaţa comună") se bazează pe principiul eficienţei economice, potrivit căruia eliminarea barierelor din calea liberei circulaţii pe continent permite dezvoltarea economică a tuturor ţărilor: mai multă concurenţă, mai multă inovare şi produse din ce în ce mai ieftine.
Evident, raţiunea de a fi a condiţionalităţii geopolitice nu permite nici mai multă concurenţă, nici mai multa inovare şi nici produse din ce în ce mai ieftine pentru cetăţenii europeni.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
