Elicopterele H215 care urmează să fie fabricate la noua uzină inaugurată anul trecut de Airbus Helicopters la Ghimbav sunt considerate de ultimă generaţie şi pot fi folosite, datorită dimensiunilor mari şi tehnologiilor instalate, pentur sarcini multiple, de la transport de persoane la căutare-salvare sau alte tipuri de misiuni, având atât o versiune civilă, cât şi una militară. Garda de Frontieră a Finlandei, o structură ce include şi un escadron aerian dotat cu 14 elicoptere de mai multe tipuri, foloseşte elicoptere H215 pentru misiuni multiple, de la căutare-salvare în mare sau pe uscat la supravegherea frontierei sau stingerea incendiilor, iar şefii structurii consideră aparatul ca fiind cel mai modern şi cu cele mai largi opţiuni de utilizare de care dispun.
Garda de Frontieră finlandeză dispune în prezent de două elicoptere H215 la bazele din Helsinki şi Turku ş de trei elicoptere Super Puma, din care două urmează să fie trimise, începând din octombrie, în România, la Ghimbav, pentru a fi ridicate la standardul H215.
Pentru uzina din Ghimbav va fi prima dacă când modernizează elicoptere la standardul H215, o premieră care va fi urmată de începerea producţiei de aparate H215, cel mai probabil din 2019, în funcţie de momentul în care se atinge numărul minim de comenzi, pentru 16 aparate, considerat necesar pentru demararea producţiei.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Contractul finlandez a fost obţinut în urma unor verificări minuţioase din partea reprezentanţilor Gărzii de Frontieră a Finlandei (Rajavartiolaitos).
"Am vizitat personal uzina din România şi am fost impresionat de facilităţile pe care le are acolo Airbus Helicopters", a afirmat, pentru jurnaliştii români, comandantul Escadronului de Patrulă Aeriană din cadrul Gărzii de Frontieră din Finlanda, căpitanul Risto Jääskeläinen.
Contractul încheiat între Airbus Helicopters şi statul finlandez a prevăzut cumpărarea a două aviaone noi H215 şi modernizarea la standardul H215 a celor trei elicoptere Super Puma ale Gărzii de Frontieră din Finlanda. Primul elicopter este deja în curs de modernizare în Franţa, dar celelalte două vor ajunge la Ghimbav pentru "upgrade".
"Cele trei Super Puma au fost cumpărate la finalul anilor 1980. Dacă îl comparaţi cu elicopterul din spatele meu, H215, arată la fel, dar este un aparat complet diferit. Vrem ca, prin programul de retrofit, să le aducem la nivelul tehnologic din 2017. Le vom înnoi complet, iar cele trimise în România vor arăta exact ca H215. De aceea durează şi mult, circa un an pentru fiecare aparat, nu este un proces de amploare mică, dar după aceea vor fi la nivelul tehnologic H215", a explicat Jääskeläinen.
Şefii din Garda de Frontieră a Finlandei consideră H215 unul dintre cele mai bune aparate din lume şi cel mai complex care se află în dotarea instituţiei, deoarece permite realizarea unei game de misiuni mult mai complexe decât bătrânele Bell 412 (un elicopter derivat din modelul cunoscut ca "Black Hawk") sau mai tinerele AgustaWestland AW119 Koala.
"Credem că H215 este unul dintre cele mai bune aparate ale noastre pentru misiuni de securitate a frontierei sau de căutare şi salvare. Este suficient de mare pentru a pune toate echipamentele în interior. H215 este capabil de toate sarcinile pe care trebuie să le îndeplinească Garda de Frontieră: transport rapid, securitate VIP, supraveghere la graniţa rusească, căutare-salvare pe mare. Putem ajuta şi susţine Poliţia în operaţiunile lor sau serviciul de salvare medicală", a menţionat comandantul Escadronului de Patrulă Aeriană.
În plus, mai ales în timpul primăverii, elicopterul H215 este deseori folosit în Finlanda pentru a stinge incendii de pădure, având în dotare echipamente speciale ce permit umplerea cu 2.000 de litri de apă din mare şi folosorea pentru stingerea focului.
O altă activitate la care elicopterul este folosit este salvarea unor persoane aflate în dificultate pe numeroasele insule de pe ţărmul finlandez sau de pe navele feribot de pe Marea Baltică.
Pentru a fi apţi pentru astfel de misiuni, angajaţii Escadronului de Patrulă Aeriană se antrenează intensiv. (VIDEO)
Echipajul standard al unui elicopter H215 din cadrul Escadronului finlandez de Patrulă Aeriană este compus din cinci persoane, din care doi piloţi, dar capacitatea totală este de 20 de persoane, ceea ce îl face ideal pentru misiuni de evacuare a populaţiei din zone afectate de inundaţii, incendii etc.
Concret, aparatul poate, într-o singură cursă, evacua 15 persoane aflate la 200 de kilometri distanţă.
Aparatul are în doatare standard echipamente de top în materie de avionică, tehnologie video, comunicaţii prin satelit, radar meteo şi de detectare, două trolii pentru operaţiuni de salvare, un kit medical complex şi alte echipamente necesare diverselor misiuni.
Escadronul de Patrulă Aeriană are un rol cheie în cadrul structurii grănicereşti finlandeze, care mai dispune de trupe terestre şi de o unitate importantă de Pază de Coastă.
"Garda de Frontieră finlandeză se concentrează în primul rând pe frontiera estică, avem 1.340 de kilometri cu Rusia, care în acelaşi timp este şi frontieră exterioară a Uniunii Europene", a declarat, pentru jurnaliştii români, comandantul adjunct al Gărzii de Frontieră din Finlanda, generalul maior Ilkka Laitinen, un fost director executiv al Frontex, care reprezintă şi acum Finlanda în consiliul de conducere al agenţiei europene.
Iar provocările sunt majore, în condiţiile în care, de partea cealaltă a frontierei, pe partea rusească, se află oraşe importante precum Sankt Petersburg sau Murmansk, pe unde sunt active unele filiere de imigraţie ilegală din state asiatice sau africane.
"În 2015 şi în 2016 am avut în total 35-36.000 de solicitanţi de azil în Finlanda, din care circa 34.000 au provenit din Suedia, dinspre vest. (...) Aproape simultan am avut o situaţie ciudată la graniţa noastră estică. La cele mai izolate puncte de trecere a frontierei, în Laponia, în cel mai întunecat anotimp al anului, am început să primim solicitanţi de azil din state foarte îndepărtate, din Africa, din Orientul Mijlociu, din Asia. A început destul de surprinzător în toamna anului 2015 şi s-a încheiat în 29 februarie 2016. Din Rusia am primit 1.700 de solicitanţi de azil", a precizat Laitinen.
Ulterior, situaţia a revenit la normal, cu un număr redus de solicitanţi de azil prin frontiera estică, însă Garda de Frontieră a Finlandei rămâne vigilentă.
Ca strategie, Garda de Frontieră finlandeză se bazează pe un mix de mijloace tehnologice şi umane pentru a aface faţă provocărilor.
Spre deosebire de structurile similare din România, cu efective numeroase, în Finlanda întreaga Gardă de Frontieră - echivalentă Poliţiei de Frontieră, dar care dispune de mai multe responsabilităţi prin Escadronul de Patrulă Aeriană pe care îl conţine - are doar 2.750 de angajaţi în 37 de puncte.
De asemenea, Escadronul de Patrulă Aeriană - care dispune de 14 elicoptere şi 2 avioane de supraveghere Dornier DO 228-212 - are în total 126 de angajaţi, din care 34 de piloţi, 54 de mecanici de aviaţie, 18 înotători-salvatori şi doar 19 angajaţi cu alte atribuţii.
În ciuda diferenţelor şi distanţelor, cooperarea între structurile de grăniceri din Finlanda şi România este una intensă, iar şefii Gărzii de Frontieră finlandeze au cuvinte de laudă la adresa colegilor români.
"Ce ne-a adus împreună a fost crearea Agenţiei de Frontieră a Uniunii Europene, Frontex. Am fost director executiv al Frontex, aşa că îmi cunosc toţi colegii din statele membre ale Uniunii Europene. Poliţia de Frontieră din România are o reputaţie foarte bună, atât în privinţa supravegherii maritime, controlului la frontieră sau operaţiunilor de la frontiera terestră. Iar colegii români au fost foarte activi în participarea la operaţiunile coordonate de către Frontex", a spus Laitinen.
De altfel, cooperarea dintre grănicerii finlandezi şi cei români este cu atât mai importantă cu cât Finlanda şi România sunt statele din UE cu cele mai lungi frontiere externe ale Uniunii Europene, iar schimbul de experienţă şi de bune practici este unul dintre principiile importante care stau la baza Frontex.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
