Situaţia epidemiologică curentă amplifică şi incertitudinile privind evoluţia viitoare a investiţiilor, a căror redresare se anticipează a fi ceva mai alertă decât se prezuma anterior, atât în semestrul II, după contracţia masivă din trimestrul II, cât şi pe parcursul anului viitor, arată Minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României din 5 august făcută publică vineri. Membrii Consiliului au arătat că reimpunerea generalizată a unor măsuri drastice de distanţare socială este totuşi puţin probabilă, iar gradul de adaptare a comportamentului agenţilor economici la criza de sănătate ar putea creşte.
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,5% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu 6 august, dar şi reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 1,25%.
"Situaţia epidemiologică curentă amplifică şi incertitudinile privind evoluţia viitoare a investiţiilor, a căror redresare se anticipează a fi ceva mai alertă decât se prezuma anterior, atât în semestrul II, după contracţia masivă din trimestrul II, cât şi pe parcursul anului viitor, inclusiv în contextul programelor guvernamentale iniţiate sau aprobate în ultima perioadă. S-a arătat că dinamica revenirii este însă condiţionată de evoluţia cererii de consum şi a celei externe, implicit de refacerea lanţurilor internaţionale de producţie, dar şi de situaţia veniturilor/profiturilor firmelor şi de încrederea investitorilor, precum şi de viteza de recuperare a ţărilor de origine a investiţiilor străine – toate potenţial afectate mai durabil de recrudescenţa pandemiei. Totodată, s-a observat că în condiţiile spaţiului fiscal foarte restrâns, creşterea susţinută a investiţiilor publice în perspectivă mai îndepărtată depinde de absorbţia fondurilor europene, caracterizată însă printr-o performanţă istorică modestă", arată Minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României din 5 august, publicată vineri.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Conducerea băncii centrale arată că, în schimb, o sporire a eficienţei absorbţiei şi utilizării fondurilor europene ar fi de natură să impulsioneze chiar peste aşteptări dinamica investiţiilor începând cu anul viitor, date fiind resursele considerabile alocate României prin instrumentul Next Generation EU, alături de cele aferente noului Cadru financiar multianual 2021-2027, ale căror coordonate au fost agreate la Consiliul European din iulie.
"Pe orizontul mai îndepărtat, o asemenea perspectivă ar putea fi consolidată de eventuale relocări în România a unor capacităţi de producţie retrase de companii europene de pe alte continente - în contextul planurilor de scurtare a lanţurilor de producţie sub presiunea tensiunilor comerciale şi a pandemiei –, condiţionată însă de ameliorări interne în planul infrastructurii, al predictibilităţii cadrului legislativ şi al digitalizării economiei", au spus membrii Consiliului.
Aceştia au arătat că fondurile europene recent alocate României ar putea contrabalansa, cel puţin parţial, impactul economic al consolidării fiscale ce va fi probabil iniţiată în perspectivă apropiată, corespunzător cerinţei decurgând din procedura de deficit excesiv declanşată de Comisia Europeană.
"Incertitudinile şi riscurile induse astfel de conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri sunt amplificate de potenţiale caracteristici şi etapizări ale măsurilor de corecţie bugetară, argumentându-se din nou în favoarea concentrării acestora la nivelul cheltuielilor curente, în vederea minimizării efectelor adverse asupra redresării şi potenţialului de creştere a economiei pe termen mediu, precum şi pentru prevenirea unei agravări a dezechilibrului extern. Au fost discutate şi evoluţiile bugetare recente – generatoare, la rândul lor, de incertitudini şi riscuri –, dată fiind posibila creştere mai accentuată a cheltuielilor bugetare în acest an, sub impactul crizei pandemice şi al măsurilor de sprijin adoptate, precum şi ca efect al majorării peste aşteptări a transferurilor sociale, în contextul anului electoral, cu consecinţe asupra necesarului şi costului finanţării, dar şi a execuţiei bugetare din anii viitori", adaugă ei.
S-au exprimat îngrijorări şi în legătură cu posibila prelungire în acest an a tendinţei de deteriorare a deficitului de cont curent ca pondere în PIB, precum şi a structurii finanţării acestuia, fiind evocate declinul economic al principalilor parteneri comerciali – furnizori şi de importante investiţii directe, dar şi noile pierderi de competitivitate prin preţ înregistrate de companiile autohtone, pe fondul majorării puternice a dinamicii costurilor salariale şi al evoluţiei cursului de schimb al leului.
Conducerea BNR a arătat că în 2021, influenţe dezinflaţioniste pregnante sunt anticipate să vină şi din evoluţia preţurilor importurilor, precum şi din efectele de bază asociate scumpirii cărnii de porc şi majorării cotaţiilor altor materii prime agroalimentare în primele luni ale anului curent.
Pe acest fond, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat este aşteptată să se menţină în semestrul II sensibil deasupra dinamicii inflaţiei headline şi la valori uşor mai înalte decât cele anticipate anterior, dar să cunoască ulterior o corecţie descendentă ceva mai abruptă, coborând la mijlocul anului viitor şi stabilizându-se apoi la 2,2%, similar evaluărilor anterioare. Inflaţia de bază ar putea dovedi totuşi o persistenţă relativ mai accentuată pe orizontul proiecţiei, implicit o senzitivitate mai redusă la deviaţia negativă a PIB, au spus unii membri ai Consiliului.
"Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, s-a arătat că noile evaluări reconfirmă amplitudinea declinului economic anticipat pentru anul curent, evidenţiind şi o redresare relativ mai viguroasă a economiei în 2021, pe fondul relaxării treptate a restricţiilor de mobilitate fizică, dar şi al influenţelor venite din programele guvernamentale de sprijin şi din condiţiile monetare, alături de efectele refacerii treptate a cererii externe", mai spun ei.
Perspectiva face probabilă închiderea ceva mai alertă a deficitului consistent de cerere agregată deschis brusc în trimestrul II şi revenirea gap-ului PIB în teritoriul pozitiv chiar de la începutul anului 2022, uşor mai devreme decât s-a anticipat anterior.
"Viteza şi traiectoria redresării economiei sunt totuşi incerte, depinzând de evoluţia pandemiei şi a măsurilor restrictive asociate, precum şi de reacţia economiei la stimulii fiscali şi cei monetari, au conchis membrii Consiliului. Reimpunerea generalizată a unor măsuri drastice de distanţare socială este totuşi puţin probabilă, au apreciat unii membri ai Consiliului, iar gradul de adaptare a comportamentului agenţilor economici la criza de sănătate ar putea creşte", spun aceştia.
Au fost remarcate însă şi semnalele ceva mai favorabile privind evoluţia recentă a economiei europene şi a celei globale, evidenţiindu-se însă, concomitent, riscurile considerabile la adresa redresării acestora şi a comerţului internaţional induse de reacutizarea pandemiei, precum şi de o eventuală escaladare a protecţionismului şi de Brexit.
Membrii Consiliului au arătat că pe piaţa muncii, deteriorarea evoluţiilor a fost amortizată în aprilie de apelul firmelor la şomajul tehnic, susţinut financiar de autorităţi, pentru ca în luna mai să fie frânată de reluarea activităţii anumitor sectoare, precum şi de noi măsuri de sprijin guvernamental. Astfel, efectivul salariaţilor din economie a scăzut sub aşteptări, declinul său în termeni anuali – survenit în premieră pentru ultimii 9 ani–, fiind modest. Totodată, rata şomajului BIM a continuat să crească relativ lent, ajungând la 5,2% în mai, iar în iunie a stagnat.
Dinamica anuală a câştigului salarial mediu brut nominal şi-a accentuat însă descreşterea, în principal pe seama evoluţiilor din ramurile major afectate de măsurile restrictive – precum HoReCa, activităţi de transport, comerţ nealimentar –, inclusiv în contextul apelului mai extins la şomajul tehnic. S-a convenit că, în perspectivă apropiată, situaţia de pe piaţa muncii rămâne condiţionată de evoluţia curentă şi cea anticipată a situaţiei sanitare, cu impact asupra restricţiilor de mobilitate impuse de autorităţi, dar şi asupra desfăşurării activităţii în domenii mai expuse la riscurile în planul sănătăţii.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
