ANALIZĂ: Un vot pro-Brexit ar putea afecta România prin reducerea fondurilor UE şi a sumelor trimise de către românii din Marea Britanie. Leul şi bursa s-ar devaloriza pe termen scurt

Un vot în favoarea ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, la referendumul de joi, va afecta economic România în primul rând prin reducerea sumelor trimise de românii care muncesc în Regatul Unit şi prin scăderea bugetului Comisiei Europene, din care sunt puse la dispoziţie fondurile europene alocate României, consideră economiştii consultaţi de News.ro. Pe termen scurt, leul se va devaloriza şi bursa va scădea.

Britanicii vor vota, la referendumul din 23 iunie, dacă ţara lor rămâne sau nu în UE, iar efectele negative economice şi sociale asupra UE şi, mai ales, asupra Marii Britanii, sunt greu de cuantificat.

Economiştii vorbesc despre reducerea activităţii firmelor şi băncilor britanice în UE, în cazul în care Regatul Unit decide să părăsească comunitatea europeană, cu efecte negative asupra ambelor părţi.

Însă efectul cel mai grav ar fi deteriorarea încrederii faţă de ideea de Uniune Europeană, un proiect geostrategic, politic şi economic continental la construcţia căruia s-a lucrat timp de peste şase decenii, după dezastrul celui de-al Doilea Război Mondial. 

Ar fi pentru prima dată când o ţară ar părăsi voluntar blocul continental, care a ajuns dîn prezent la 28 de state membre, de la nucleul de şase ţări care a fondat, în 1951, Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului.

Ideea de Uniune Europeană, în viziunea părinţilor fondatori, a avut la bază teama de război şi încercarea de a îndepărta, printr-un model de comunitate a naţiunilor, demonii războiului de vechiul continent. Pe termen lung, construcţia europeană vizează realizarea unei federaţii integrate din toate punctele de vedere. 

Fisurarea ideii de Uniune Europeană poate avea, în viziunea multor gânditori, efecte neaşteptate, cele economice fiind doar cele mai vizibile, cel puţin într-o primă fază.

Economiştii vorbesc de o deteriorare a sentimentului - sau încrederii - investitorilor, pe termen cel puţin scurt, în cazul ieşirii Marii Britanii din UE, iar statele emergente, aşa cum este considerată şi România, ar avea cel mai mult de suferit. 

În cazul României, cei mai importanţi analişti consideră că economia va fi afectată în cazul unui vot pro-Brexit, chiar dacă mai puţin decât în cazul altor state europene.

Potrivit unui raport publicat săptămâna aceasta de analiştii grupului financiar italian Unicredit, în cazul unui eventual Brexit, aversiunea la risc a investitorilor pe termen scurt ar urma să se deterioreze cu cel mult 5%.

Pe termen mediu, Brexit-ul ar putea tăia jumătate de procent din creşterea produsului intern brut (PIB) al României.

Un alt efect important va fi asupra sumele trimise în ţară de către româniii care muncesc în Marea Britanie. 

Potrivit Departamentului britanic al Muncii, în Marea Britanie munceau circa 152.000 de cetăţeni români în martie 2015, însă numărul total de români rezidenţi pe teritoriul Regatului Unit este, cu siguranţă, mult mai mare. 

Totuşi, statisticile oficiale arată că românii reprezintă doar 1,1% din imigranţii din Marea Britanie, România fiind doar a 32-a ţară după numărul imigranţilor din Regatul Unit.

Un alt efect negativ pentru România ar fi reprezentat, în cazul unui Brexit, de scăderea bugetului UE, la care contribuie şi Marea Britanie.

În acest caz, există două variante: fie cele 27 de state rămase în UE decid să crească contribuţia pentru a păstra bugetul la acelaşi nivel, fie păstrează contribuţia la acelaşi nivel şi taie din bugetul alocat fondurilor europene, subliniază analiştii. 

România se numără printre principalii beneficiari de fonduri europene, din cauza decalajului economic foarte mare faţă de statele bogate din vestul Uniunii.

Doar pentru perioada 2014-2020, România beneficiază de fonduri europene nerambursabile de 43 de miliarde de euro. 

Efectele comerciale în cazul unui Brexit ar fi, în schimb, mai mici asupra României. 

”Relaţiile comerciale dintre România şi Marea Britanie nu sunt foarte importante, iar prezenţa companiilor britanice aici nu este atât de mare”, a explicat, pentru News.ro, preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru.

În 2015, comerţul dintre România şi Regatul Unit a însumat 3,95 miliarde euro, în creştere cu 13% faţă de 2014. 

Pentru exportatorii români, Marea Britanie este a cincea piaţă de desfacere, cu 4,4% din livrările externe, după Germania, Italia, Franţa şi Ungaria.

Însă Brexitul se va vedea, în primul rând, pe burse. Pieţele financiare europene, inclusiv cea a României, vor scădea cu siguranţă în cazul în care britanicii votează în favoarea ieşirii din UE, dar cea mai mare cădere va avea loc chiar pe piaţa de la Londra, avertizează economiştii. 

”Cred că tema Brexit-ului este exagerată în mod artificial, nu cred că Marea Britanie va ieşi din UE, dezavantajele sunt mai mari decât avatajele. Există acolo teme populiste, care nu au susţinere reală. Îmi amintesc de liberalizarea pieţei muncii din 2014, când mulţi se temeau că vor fi invadaţi de români şi bulgari”, a spus Ionuţ Dumitru.

Un eventual Brexit va lovi, de asemenea, pieţele valutare, iar monedele mai slabe vor fi primele lovite, anticipează mulţi analişti.

Deja, săptămâna trecută monedele emergente, inclusiv leul, s-au depreciat după ce sondajele au indicat un avans al susţinătorilor Brexit. După ce sondajele s-au inversat, tensiunile valutare s-au calmat începând de vineri.

Însă analiştii Unicredit estimează că, în cazul unui vot pro-Brexit, leul se va devaloriza temporar cu 5%, scenariu care ar însemna un curs euro/leu aflat la niveluri maxime istorice, de peste 4,7 lei/euro. 

În schimb, analiştii ING cred că, în cazul unui vot pro-Brexit, leul se va deprecia pe termen scurt până la 4,55-4,56 lei/euro. 

Un vot pentru rămânerea Marii Britanii în UE ar aprecia, în schimb, leul românesc. 

"Dat fiind faptul că ING se aşteaptă ca Marea Britanie să rămână în UE, estimăm că leul se va aprecia puternic vineri (24 iunie nr.r.) şi ar putea încheia săptămâna aproape de 4,50 lei/euro", apse arată într-un raport al ING.

Un alt efect asupra România ar putea fi prin canalul dobânzilor la împrumuturile externe ale statului.

Economiştii Unicredit se aşteaptă, însă, la efecte reduse asupra României pe termen scurt, deoarece investitorii străini deţin doar 18% din obligaţiunile emise de Ministerul Finanţelor pe piaţa locală.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.