Asociaţia ActiveWatch îşi exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că, miercuri, Parlamentul României a adoptat legea prin care ziua de 4 iunie este declarată Ziua Tratatului de la Trianon. Din perspectiva organizaţiei care militează pentru comunicarea publică responsabilă, legea votată de majoritatea parlamentară este „un produs toxic pentru societate, al cărui singur efect va fi alimentarea tensiunilor naţionaliste între cetăţenii României”.
Conform expunerii de motive a proiectului de lege adoptat, marcarea Zilei Tratatului de la Trianon ar trebui să combată „o serie de încercări de a impune o viziune distorsionată în ceea ce priveşte Tratatul de la Trianon”.
Asoaicţia argumentează într-un comunicat remis joi News.ro:
Din perspectiva maghiarilor din România, existenţa unei zile a Tratatul de la Trianon nu va diminua impactul acelor „încercări de impunere a unei viziuni distorsionate” despre care se vorbeşte în expunerea de motive a proiectului de lege adoptat, ci doar va spori potenţialele efecte ale acestora. Pentru cetăţenii români de etnie maghiară, Tratatul de la Trianon reprezintă o traumă care nu are de-a face cu detaliile juridice ale tratatului, ci cu ruperea lor simbolică de la naţiunea maghiară. Dacă îşi doreşte să creeze spaţiul cultural şi politic pentru o naţiune care îşi integrează toate minorităţile, Statul Român ar trebui să cultive ataşamentul emoţional al cetăţenilor români de etnie maghiară faţă el. Or, acest lucru nu se poate face cu forţa sau prin măsuri care ignoră sensibilităţile acestora ci, din contră, recunoscându-i, respectându-i şi sărbătorindu-le particularităţile culturale. Trebuie să reamintim că, deşi maghiarii sunt, oficial, cea mai mare minoritate din România, nu există nicio zi oficială dedicată acestora, cum există în cazul minorităţii rome (Sărbătoarea Etniei Romilor din România celebrată în fiecare an pe 8 aprilie) sau a celei tătare (Sărbătoarea Etniei Tătare din România, pe 13 decembrie). Există doar Ziua limbii maghiare, sărbătorită pe 13 noiembrie în localităţile în care există maghiari sau în unităţile şcolare în care maghiara se predă ca limbă maternă.
Naraţiunile revizioniste cu privire la Tratatul de la Trianon nu au niciun fel de efect asupra cetăţenilor români, pentru că ele practic lipsesc din spaţiul public unde se vorbeşte limba română. Cu excepţia juriştilor şi a istoricilor, Tratatul de la Trianon poate avea doar o funcţiune simbolică, aceea de a marca naşterea României Mari. Însă, românii au deja o dată simbolică extrem de puternică în mentalul colectiv pentru acest eveniment de o importanţă uriaşă: 1 Decembrie, data Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, Ziua Naţională a României. Transformarea Tratatului de la Trianon într-un al doilea simbol pentru acelaşi eveniment istoric nu face rău românilor, dar nici nu-i ajută, dacă tot ceea ce se obţine este creearea unor disensiuni nedorite cu membrii unei minorităţi atât de importante pentru spaţiul cultural românesc - maghiarii.
Din perspectiva comunităţii internaţionale, combaterea efectelor presupusei propagande revizioniste menţionată în expunerea de motive nu are cum să fie eficientă prin instituirea unei Zile a Tratatului de la Trianon care ar produce efecte pur politice şi doar pe teritoriul român. Mult mai eficientă din acest punct de vedere ar fi finanţarea cercetării academice la niveluri comparabile celor din alte state ale Uniunii Europene. Acest lucru ar permite cercetătorilor să producă materiale de calitate cu impact asupra comunităţii internaţionale, inclusiv în domeniul istoriei.
Din perspectiva calităţii dezbaterii din spaţiul public, legea are un potenţial uriaş să stârnească un duel al discursurilor extremiste, încărcate de ură, atât în rândul etnicilor români, cât şi în rândul celor maghiari. Situaţia e cu atât mai gravă cu cât ne aflăm într-o perioadă pre-electorală, prin urmare există riscul ca tema naţionalistă să devină o temă importantă de dezbatere electorală. Istoria a demonstrat că singurul rezultat care se poate obţine semănând ostilitate este fracturarea societăţii.
ActiveWatch îi cere preşedintelui Klaus Iohannis să întoarcă legea în Parlament şi speră ca deputaţii şi senatorii să găsească o metodă de „a nu mai vota această greşeală politică încă o dată”.
Tratatul de la Trianon a fost semnat pe 4 iunie 1920 între Puterile Aliate, învingătoare în Primul Război Mondial, şi Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, învins în Primul Război Mondial.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
