Ziua Naţională de Comemorare a Holocaustului, marcată de Institutul Cultural Român

Ziua Naţională de Comemorare a Holocaustului, introdusă prin Hotărâre a Guvernului în anul 2004, este comemorată la 9 octombrie. Institutul Cultural Român este parte a iniţiativelor naţionale în materie, prin calitatea sa de invitat permanent în cadrul Comitetului interministerial de monitorizare a implementării Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură 2024-2027 şi prin implicarea directă în realizarea unei serii de acţiuni din cadrul Planului de acţiune al Strategiei.

„Institutul Cultural Român exprimă regretul profund în amintirea victimelor Holocaustului şi solidaritatea faţă de supravieţuitorii acestei tragedii. ICR susţine, prin proiectele şi programele sale culturale şi educaţionale şi la care este partener, combaterea antisemitismului, xenofobiei şi a altor forme de radicalizare. Cultivăm, în aria noastră de activitate, respectul faţă de drepturile şi libertăţile fundamentale şi participăm prin iniţiativele noastre la construirea unui spaţiu public incluziv şi deschis faţă de diversitate. În mod regretabil, în ultimii ani este vizibilă o multiplicare a curentelor de opinie extremiste şi instigatoare la discriminare şi ură în spaţiul public şi mai ales, în mediul online, contaminând inclusiv comunicarea din jurul multor forme de expresie artistică. Uitarea şi necunoaşterea alterează modul în care conştiinţa fiecăruia dintre noi se raportează la istorie şi la riscurile repetării ei. Din acest motiv, arta are o mare însemnătate datorită modului în care poate comunica eficient emoţii, stări, atitudini. Diversele forme de expresie artistică pot modela felul în care percepem şi ne raportăm la tragedii precum Holocaustul, dar şi felul în care ne familiarizăm cu empatia, toleranţa, diversitatea”, spune Liviu Jicman, preşedintele ICR. 

În conformitate cu Strategia Institutului Cultural Român 2022-2026, prin elemente ale planului său editorial, dar şi prin evenimente organizate anual, inclusiv în marja Zilei Internaţionale de Comemorare a Holocaustului şi Zilei Naţionale de Comemorare a Holocaustului, Institutul Cultural Român contribuie la promovarea interculturalităţii şi a educaţiei prin incluziune, la combaterea anstisemitismului, a xenofobiei şi a discriminărilor de orice fel.

Prima lansare a Editurii ICR în 2025 va fi a volumului Ceciliei-Barbara Hausmann, „Răsăritul modernismului în Cimitirele Evreieşti Transilvănene şi Bănăţene” - album monografic. Din back-list-ul Editurii ICR şi alte titluri disponibile: Camelia Crăciun - 140 de ani de teatru idis in Romania (eseu) ; Z. Ornea – Anii 30. Extrema dreaptă românească (eseu); C. Safirman, Leon Volovici (coord.) - Întâlniri la Ierusalim (eseu/convorbiri) ; C. Safirman, Leon Volovici (coord.) - Noi întâlniri la Ierusalim (eseu/convorbiri); C. Safirman, Leon Volovici (coord.) - O lume văzută de la Ierusalim (eseu/convorbiri); Sorana Gurian - Povestea unei lupte (roman); Sorana Gurian - Întâmplări dintre amurg şi noapte (nuvele) sau Yotam Reuweny – Întoarcerea (roman).

La 9 octombrie, ICR Lisabona va prezenta, pe reţelele de socializare ale reprezentanţei, „Vocea victimelor”, articol semnat de istoricul Adrian Cioflâncă, Directorul Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman” din cadrul Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România. Textul va fi publicat în limba portugheză în traducerea Mihaelei Cătălina Sandu. Fotografia care va ilustra postarea articolului reprezintă lucrările Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului din România şi face parte din arhiva personală a lui Adrian Cioflâncă.

ICR Tel Aviv organizează, în 10 octombrie, un eveniment care include proiecţia filmului documentar „Fotografii însângerate”, realizat anul acesta, în regia şi scenariul lui Copel Moscu. Filmul de 83 de minute aduce în prim-plan evenimentele tragice ale pogromului evreilor din Iaşi din 1941 şi constituie un documentar complex care ne readuce aminte de fragilitatea si vulnerabilitatea condiţiei umane, mai ales pe timp de război. Cuvântul de deschidere va fi susţinut de Martin Solomon, director ICR Tel Aviv, urmat de o prezentare despre Holocaustul din România, susţinută de E.S. Radu Ioanid, Ambasadorul României în Statul Israel. Evenimentul se va încheia cu proiecţia documentarului „Fotografii însângerate”, cu subtitrare în limba engleză.

De asemenea, ICR Tel Aviv a organizat, de-a lungul anului:
• un eveniment dedicat vieţii, operei şi moştenirii literare a lui Ludovic Bruckstein, în colaborare cu Leyvik House din Tel Aviv şi Asociaţia Scriitorilor şi Jurnaliştilor de Limbă Idiş din Israel. Programul evenimentului a cuprins un dialog între fiul scriitorului – Alfred Bruckstein – şi Daniel Galay, poet şi director al Leyvik House, alături de scriitorul de expresie idiş Emil Kalin.
• conferinţa „Sighetu Marmaţiei şi comunitatea evreiască”, susţinută de Alfred Poplingher, Peninah Zilberman şi Mandi Jacobovitch şi expoziţia de pictură, fotografii, instalaţii şi artă video intitulată „Foliage of Life” cu lucrările artistei israeliene Dalia Sinclair, a cărei mamă a fost originară din Sighetu Marmaţiei. Organizate în colaborare cu Fundaţia Tarbut Sighet – promotoare a conservării memoriei victimelor Holocaustului din România –, aceste proiecte au făcut parte din seria de manifestări ale ICR Tel Aviv dedicate comemorării a 80 de ani de la Holocaustul din Transilvania de Nord.
• conferinţa „Holocaustul din Transilvania de Nord – 80 de ani de la ghetoizarea şi deportarea evreilor”, în prezenţa a doi invitaţi: Novák Csaba-Zoltán, preşedintele Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale din Cluj-Napoca, şi a lui Attila Gidó, cercetător în cadrul aceleiaşi instituţii. Keynote-speech-ul i-a aparţinut E.S. Radu Ioanid, Ambasadorul României în Statul Israel, un apreciat istoric al Holocaustului, fost director la Muzeul Holocaustului din Washington. De asemenea, au participat istoricii israelieni Raphael Vago (istoric şi profesor la Universitatea din Tel Aviv) şi Alexander Avram, director al „Hall of Names and the Central Database of Shoah Victims’ Names” în cadrul Muzeului Yad Vashem din Ierusalim.
• prezentarea intitulată „Israelul şi Algoritmul Holocaustului”, susţinută de prof. dr. neurolog Jean Jacques Askenasy, care are la bază informaţii cuprinse în cărţile apărute la Editura Saga Algoritmul Holocaustului şi Biosemiotica unei zile obişnuite (2 volume).
• proiecţia documentarului „După cum bate ceasul”, regizat de Zoltán Fecső. Filmul documentează deportarea la Auschwitz a membrilor comunităţii evreieşti din oraşul Odorheiu Secuiesc în primăvara anului 1944. Evenimentul a fost susţinut de AMIR (Uniunea Evreilor Originari din România).
• expoziţia „Love and Hate” cu lucrări ale artiştilor care au contribuit la realizarea publicaţiei cu acelaşi nume, curatoriată de Adrian Grauenfels, editorul şi directorul Editurii Saga Publishing.

ICR Berlin a susţinut prezenţa României la cea de-a XXX-a ediţie a Festivalului Filmului Evreiesc Berlin | Brandenburg (JFBB). Dana Schlanger, director al Festivalului de Film Evreiesc de la Bucureşti, a participat la JFBB pro, în timp ce Felicia Waldman, director ştiinţific al aceluiaşi festival, a fost membru al juriului pentru secţiunea de filme documentare.

ICR Budapesta, în colaborare cu Central European University în Budapesta (CEU), CEU Open Gallery şi Ambasada României în Ungaria, a organizat expoziţia „Bucureştiul sefard. O istorie de peste 500 de ani în 100 de imagini”. De asemenea, ICR Budapesta a marcat Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului cu o prelegere susţinută de Luciana Friedmann, preşedinte al comunităţii evreieşti din Timişoara şi cu proiecţia filmului documentar „Spioni de ocazie”, în regia Oanei Giurgiu.

ICR New York, împreună cu Muzeul Naţional al Literaturii Române din Iaşi, Muzeul Pogromului de la Iaşi, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” şi Asociaţia „Patrimoniu pentru comunitate” Iaşi, a organizat un eveniment dedicat istoriei Holocaustului. Acest episod dureros al istoriei a putut fi revăzut prin intermediul unei expoziţii documentare, completată de o discuţie şi o lansare de carte, toate având la bază volumul Zece povestiri. Pogromul de la Iaşi, o relatare literară a teribilei tragedii scrisă de scriitori români de marcă, care s-au inspirat din imagini de arhivă ale Institutului Wiesel, expuse în prezent la Muzeul Pogromului de la Iaşi. 

ICR Londra a prezentat, în cadrul proiectului „Fotografiind războiul şi atrocităţile”, o proiecţie de film şi o conversaţie privind aspecte ale Holocaustului din România şi teritoriile controlate de România. Filmul documentar de scurtmetraj Amintiri de pe Frontul de Est, r. Radu Jude şi Adrian Cioflâncă a constituit punctul de plecare pentru o discuţie la care au luat parte doi specialişti de marcă din domeniu: Dan Stone, profesor la Royal Holloway, University of London şi director al Institutului pentru cercetarea Holocaustului, şi Adrian Cioflâncă, director al Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman” şi membru al Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Dezbaterea a fost moderată de jurnalistul şi autorul Dorian Galbinski.

Proiecţia documentarului „Români care au schimbat lumea: Elie Wiesel” a fost prezentată de ICR Madrid la Centrul Sefarad-Israel din capitala Spaniei. Documentarul reprezintă episodul 19 din seria Români care au schimbat lumea.

ICR Chişinău şi Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România, alături de Agudath Israel din Moldova, au marcat Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului la Cineplex „Patria Loteanu”, unde a fost proiectat lungmetrajul „Călătoria lui Gruber” (2009), în regia lui Radu Gabrea. Publicul a fost invitat şi la prelegerea „Holocaustul din teritoriile aflate sub administraţie românească”, susţinută de istoricul Nicolae Drăguşin - reprezentantul Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. 

ICR Stockholm a organizat evenimentul de lansare a ediţiei în limba suedeză a cărţii „De două mii de ani” de Mihail Sebastian. Intitulat „Vremuri tumultuoase: România interbelică văzută prin ochii lui Mihail Sebastian”, evenimentul s-a desfăşurat la sediul ICR Stockholm. Cartea „De două mii de ani” de Mihail Sebastian a fost tradusă în limba suedeză de către Inger Johansson şi publicată la editura Nilsson în anul 2023. Lansarea volumului a fost realizată de ICR Stockholm în parteneriat cu editura Nilsson şi în colaborare cu Asociaţia Judisk kultur i Sverige, invitată de onoare la Târgul de Carte de la Goteborg 2023.

IRCCU Veneţia a adus un omagiu istoriei de 500 de ani a comunităţii sefarde din Bucureşti prin organizarea expoziţiei foto-documentare „Bucureştiul sefard” de Felicia Waldman şi Anca Tudorancea. 

În 19 iulie, Institutul Cultural Român şi reţeaua de reprezentanţe în străinătate l-au aniversat, printr-un material video difuzat online, pe celebrul scriitor român Norman Manea, una dintre cele mai importante figuri ale scenei literare de astăzi, supravieţuitor al Holocaustului, care a împlinit 88 de ani.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.