Concertul "Sparkling Haendel", susţinut de ansamblul de muzică barocă Sempre, pentru ediţia 2023 a Zilei Muzicii Vechi, va avea loc pe 21 martie, de la ora 19.00, în Sala Auditorium a Muzeului Naţional de Artă al României.
Biletele pot fi găsite prin reţeaua Eventim: https://tinyurl.com/SparklingHaendel
Ziua Muzicii Vechi este sărbătorită în fiecare an la 21 martie - o dată ce marchează debutul primăverii şi naşterea celui mai relevant şi prolific autor al muzicii vechi: Johann Sebastian Bach (n. 21 Martie 1685). „Ziua Muzicii Vechi” sărbătoreşte mai mult de un mileniu de muzică în Europa şi se constituie în evenimentul anului în domeniul patrimoniului muzical istoric european. Este un proiect de anvergură, cu sute de evenimente (recitaluri, concerte, conferinţe), desfăşurate în importante oraşe europene. Evenimentele sunt transmise live (prin TV, radio, streaming de internet), ajungând, astfel, la o audienţă mondială.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
"Sparkling Haendel" este organizat în România de Asociaţia Antiqva şi echipa Festivalului de Muzică Veche Bucureşti.
Cunoscut mai mult, poate, pentru creaţia sa în domeniul operei, Haendel a dedicat vocii umane linii melodice de o frumuseţe aparte. Fie că este vorba despre pasaje de linie, însoţite de tensiune melodică şi dramatism, fie că avem de a face cu interminabilele sale momente de coloratură, vocea capătă, în creaţia lui Haendel, o energie şi strălucire aparte. Din toată muzica sa, reiese că Haendel a fost îndrăgostit de vocea omenească dar nu mai puţin atras de sonorităţile orchestrale sau instrumental camerale.
Aceste „sclipiri” - concentrate major în lucrări magistrale precum suita orchestrală ”Music for the Royal Fireworks” (1748), sau minunatele uverturi sau suite instrumentale conţinute în opere precum „Rodrigo” (1707), „Rinaldo” (1711), „Il pastor fido” (1712), „Alcina” (1735) - însoţesc întreaga creaţie haendeliană, de la lucrările de tipul suitelor instrumentale solo, continuând cu cele camerale şi atingând un fel de apogeu în creaţia de operă şi cea orchestrală.
Repertoriul propus pentru Ziua Muzicii Vechi 2023 încearcă o „trecere în revistă” a genurilor de mai mici dimensiuni, frecvent prezente în creaţia lui Haendel: concerto grosso, concertul instrumental solo cu acompaniament orchestral, triosonata, aria sau cantata pentru voce solo şi ansamblu orchestral.
Georg Friedrich Haendel s-a născut în acelaşi an şi a evoluat în aceeaşi perioadă cu celălalt mare compozitor al Barocului muzical (J.S. Bach). După o perioadă în care a evoluat ca interpret şi şef de orchestră în Germania, a plecat în Italia, unde a studiat cu compozitorii italieni Arcangelo Corelli, Alessandro şi Domenico Scarlatti, şi cu Agostino Steffani. În cei 3 ani petrecuţi în Italia, compune opere, oratorii şi un mare număr de cantate religioase, însuşindu-şi stilul şi mijloacele muzicii italiene. În primăvara anului 1710 se întoarce în Germania pentru a prelua postul de Kapellmeister la curtea prinţului de Hanovra dar sfârşitul aceluiaşi an îl găseşte la Londra unde are un prim succes cu opera feerică „Rinaldo” (Haymarket Theatre). Se stabileşte definitiv la Londra, în calitate de compozitor şi muzician al curţii regale, unde rămâne până la moartea sa (1759).
Organizarea evenimentului este coordonată de REMA (Reţeaua Europeană de Muzică Veche) - organizaţia reprezentativă pentru muzica veche din Europa, ce reuneşte 132 de membri din 23 de ţări. Spectacolele au loc simultan în toată Europa în organizarea membrilor REMA. Ediţiile anterioare ale acesteia au avut loc sub Înaltul Patronaj al Comisarului European pentru Cultură şi UNESCO şi cu sprijinul Comisiei Europene. De asemenea, evenimentul a beneficiat, încă de la prima ediţie de parteneriatul EBU (European Broadcasting Union) şi al altor instituţii europene.
În program:
Concertul în fa major, Op. 6, nr. 2: Andante larghetto – Allegro – Largo – Allegro, ma non troppo
Concertul în fa major, op. 4, nr. 4, HWV 292 – solo clavecin, corzi: Allegro – Andante – Adagio – Allegro
Süsse Stille, sanfte Quelle, HWV 205 - soprană, vioară şi continuo
Triosonata în sol minor, HWV 391 - două viori şi basso continuo: Andante – Allegro – Arioso – Allegro
Meine Seele hört im Sehen, HWV 207 - soprană, vioară şi continuo
Concertul în si bemol major, HWV 288 – vioră, corzi, continuo: Andante – Adagio – Allegro
Crudel tirano Amor, HWV 97 – sopran, corzi, continuo: Allegro – Recitativo – Larghetto – Recitativo – Allegro
Ansamblul de muzică barocă Sempre: Cristina Vasilache – soprană, Mircea Ionescu / Rafael Butaru / Mircea Grigore Lazăr – vioară barocă, Tamara Dica – violă barocă, Zsombor Lázár – violoncel baroc, István Csata – violone, Andrej Jovanic – chitară barocă (Belgrad), Raluca Enea – clavecin.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
