Ziaristul turc pentru care Erdogan a cerut extrădarea din România: Nu am ceva personal cu el, îi critic ideologia. Este imposibil să alăturăm regimul lui de libertatea presei

Kamil Demirkaya, ziaristul turc pentru care Erdogan a cerut, în 2018, extrădarea din România, a declarat că alăturarea regimului Recep Erdogan de libertatea presei este imposibilă şi că nu şi-a pierdut încrederea că situaţia din ţara lui natală se va schimba, deşi efectele negative vor continua câţiva ani. La dezbaterea „Cât mai valorează astăzi libertatea presei?”, el a vorbit despre alternativele găsite de turci după ce statul a cumpărat toate trusturile de presă care i se opuneau lui Erdogan şi despre fake news.

Demirkaya, care lucra pentru Zaman România, se află acum în Statele Unite. În direct prin Skype, el a spus: „Guvernul turc a cerut extrădarea mea din România, însă justiţia română a refuzat solicitarea şi un rol important l-a avut şi presa de acolo. Şi îi mulţumesc. M-am mutat aici, a fost mai simplu pentru mine, pentru că erau şi rude ale mele. Fac un fel de jurnalism acum, pentru că trebuie să fac multe alte lucruri pe lângă pentru a-mi câştiga existenţa”.

El ia în calcul să revină în Turcia, „în cazul în care lucrurile se vor îmbunătăţi”.

„Sunt încrezător în viitor. Au mai fost situaţii de genul acesta de-a lungul istoriei. Mai devreme sau mai târziu se va încheia situaţia asta”.

El a precizat că nu regretă nicio clipă acţiunile care au dus la situaţia în care se află. „Sub nicio formă nu am făcut şi nu voi face rabat de la convingerile mele. Ceea ce am făcut ştiu ca e un lucru bun. Nu am ceva personal cu Erdogan, ci critic ideologia lui şi ce încearcă să facă”.

Legat de jurunaliştii turci care au rămas în ţară, Kamil Demirkaya a spus: „Situaţia presei în Turcia, astăzi, stă în felul următor: Guvernul a cumpărat toate trusturile de presă care îl criticau pe Erdogan”.

El a precizat că, odată cu această mutare, tirajele ziarelor au scăzut. „Populaţia caută surse alternative de ştiri. Trusturi ca BBC, Euronews, Sputnik au câştigat mult teren în Turcia. Pe lângă ele există şi social media. Cel mai puternic azi e BBC Turkish, cu 3,1 milioane de urmăritori pe Twitter. Al doilea ca putere e Sputnik Turkish, cu peste 700.000 de urmăritori”.

Reţeaua Sputnik, deseori acuzată de propagandă, s-a impus, a spus jurnalistul, datorită relaţiei bune dintre Turcia şi Rusia şi pentru că „cei de acolo îşi fac treaba cum trebuie”.

Demirkaya a adăugat: „Este un instrument pentru a influenţa publicul. Probabil că da, răspândeşte ştiri false, iar populaţia este expusă”.

„Este imposibil să alăturăm regimul Erdogan şi libertatea presei. Cele două nu se pot uni. Chiar dacă se va încheia într-o zi, efectele negative vor continua pe o perioadă de 3 - 5 ani. Pe de altă parte, azi, oamenii uită repede şi poate lucrurile se vor remedia mai rapid decât credem, odată ce lucrurile se vor schimba”, a încheiat el.

La dezbatere a participat şi Cristina Guseth, directorul fundaţiei Freedom House România, care a prezentat un film despre fake news şi manipulare. „Presa românească este capturată de interese economice şi judiciare în proporţie de peste 70%. Sunt multe trusturi de presă ai căror patroni au fost chemaţi în instanţă, astfel că ele servesc intereselor lor”, a spus ea.

82% dintre români folosesc televizorul ca principala sursă de informare, iar legat de răspândirea ştirilor false, a manipulării, au fost date exemplu Antena 3 şi România TV.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.