Geoparcul UNESCO Ţinutul Buzăului lansează un video documentar care prezintă primele rezultate ale unui proiect inovator de cercetare a Vulcanilor Noroioşi şi a altor obiective geologice din zonă. Mini-documentarul „Vulcanii se cutremură” marchează 100 de ani de protejare a acestor fenomene naturale fascinante, care includ formaţiunile Pâclele Mari şi Pâclele Mici şi care reprezintă una dintre cele mai spectaculoase rezervaţii naturale din România.
Proiectul de cercetare, demarat de Geoparc şi de cercetătorii Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP), îşi propune să ofere publicului o privire în profunzimea Pământului, folosind tehnici geofizice avansate pentru a explora structurile subterane ale Vulcanilor Noroioşi. Cu ajutorul dronelor şi a aparaturilor de ultimă generaţie, oamenii de ştiinţă încearcă să răspundă la întrebări esenţiale, precum modul în care se formează aceste fenomene şi de ce au comportamente şi forme atât de diferite la suprafaţă.
Înţelegerea acestor mecanisme nu este doar un pas important pentru ştiinţă, ci şi o resursă valoroasă pentru turişti şi educaţie. Documentarul video de circa 17 minute, care explică modalitatea de cercetare şi primele rezultate ale proiectului, este disponibil online şi poate fi vizionat pe platformele media ale Geoparcului.
Proiectul de cercetare - o premieră în România
În vara anului trecut, Geoparcul şi INFP au iniţiat o primă campanie de măsurători, în cadrul căreia au fost monitorizate structura internă a vulcanilor noroioşi şi alunecările de teren din zonă. „Ceea ce facem acum este o premieră nu doar în România. Determinarea structurii vulcanilor noroioşi în adâncime, prin metode geofizice, este o iniţiativă complicată, dar rezultatele preliminare sunt extrem de încurajatoare”, declară managerul Geoparcului UNESCO, Răzvan-Gabriel Popa. Obiectivele acestui proiect includ identificarea zonelor unde ar putea apărea noi conuri vulcanice, precum şi înţelegerea riscurilor potenţiale, cum ar fi prăbuşirile de teren provocate de acumulările de noroi aproape de suprafaţă.
„Vulcanii, fie că sunt noroioşi, fie că sunt magmatici, sunt un fenomen fascinant, mai ales că ceea ce se vede la suprafaţă este doar „vârful unui iceberg”. În cazul vulcanilor noroioşi din Geoparcul UNESCO Ţinutul Buzăului, ei sunt expresia unei structuri care se întinde pe o adâncime de 3 kilometri. Cu tehnicile geofizice pe care le folosim putem vizualiza această structură, iar imaginile generate sunt resurse pentru noi, atât educaţionale cât şi turistice”, mai arată managerul Geoparcului, care este şi vulcanolog.
Vulcanii Noroioşi, o valoare educaţională şi turistică
Proiectul ştiinţific şi prezentarea lui în format video reprezintă o resursă valoroasă pentru elevi şi studenţi. Geoparcul colaborează în acest proiect şi cu şcolile locale, implicând elevii în activităţi pe teren şi explicându-le fenomenele geologice din Ţinutul Buzăului. „Elevii sunt fascinaţi de modul în care putem ‘vedea’ în adâncurile Pământului, iar ridicarea dronelor pentru măsurători este, de fiecare dată, momentul culminant al vizitelor lor”, spune Răzvan-Gabriel Popa.
În plus, imaginile obţinute din cercetare vor fi expuse la intrarea în siturile turistice, oferind vizitatorilor ocazia să vadă structurile subterane ale Vulcanilor Noroioşi.
La rândul său, Dragoş Tătaru, cercetător senior la INFP, arată că: „Explorarea vulcanilor noroioşi din Ţinutul Buzăului nu este doar o călătorie fascinantă în inima naturii, ci şi o misiune ştiinţifică crucială. Aceşti vulcani reprezintă ferestre către adâncurile Pământului, oferindu-ne informaţii preţioase despre procesele geologice din subteran. Studierea lor ne ajută să înţelegem mai bine riscurile naturale, dinamica terenurilor şi chiar să descoperim resurse subterane valoroase”. El a subliniat că deschiderea Asociaţiei Ţinutul Buzăului, care administrează Geoparcul, este esenţială pentru a facilita cercetările şi a împărtăşi rezultatele cu publicul larg. „Geoparcul UNESCO devine astfel o punte între comunitatea ştiinţifică şi cea locală, promovând educaţia şi dezvoltarea sustenabilă. Prin colaborare, putem proteja acest patrimoniu natural unic şi valorifica datele obţinute pentru un viitor mai sigur si o societate mai informată”, adaugă Tătaru.
Un fenomen rar la confluenţa a trei plăci tectonice
Geoparcul UNESCO Ţinutul Buzăului este situat la curbura Carpaţilor, într-o zonă unde trei plăci continentale continuă să se ciocnească, determinând fenomene geologice rare. La o adâncime de aproximativ 3 kilometri se găsesc rezerve de petrol şi gaze naturale, iar aceste gaze, ridicându-se către suprafaţă, se combină cu apele subterane şi spală sărurile şi argilele din adâncuri, formând noroiul care erupe constant în cele patru zone cu vulcani noroioşi din Ţinutul Buzăului.
Protejată din anul 1924, rezervaţia Vulcanilor Noroioşi a atras de-a lungul anilor sute de mii de turişti şi cercetători. Pâclele Mari, cel mai înalt vulcan noroios din Europa, şi Pâclele Mici, cel mai mare câmp cu vulcani noroioşi de pe continentul nostru, oferă peisaje unice. În 2021, un al treilea sit, Fierbătorile de la Beciu, a fost inclus în lista ariilor protejate de interes local de către echipa Geoparcului, adăugând o nouă atracţie acestui fenomen natural rar.
Viitor sustenabil pentru Geoparcul UNESCO Ţinutul Buzăului
Geoparcul UNESCO Ţinutul Buzăului nu doar că protejează aceste monumente naturale unice, dar continuă să dezvolte strategii educative şi turistice pentru a valorifica potenţialul acestora. Cu ocazia acestei aniversări, Geoparcul reafirmă angajamentul său de a promova ştiinţa, educaţia şi turismul sustenabil în zonă, asigurându-se că generaţiile viitoare vor putea să descopere şi să aprecieze aceste fenomene unice ale naturii.
Cei interesaţi de mai multe informaţii despre fascinanta formaţiune geologică pot descărca gratuit Ghidul către Vulcanii Noroioşi de pe site-ul Ţinutului Buzăului.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
