Un fost sediu al Liceului „Nicolae Tonitza”, vilă din secolul XIX, şi casa negustorului Ghiţă S. Popescu sunt scoase la vânzare prin Artmark, pornind de la 3 milioane de euro, respectiv 1,3 milioane de euro.
Monumentul istoric de clasă B din strada G-ral Henri Mathias Berthelot a fost construit în 1895 în stilul eclectic al epocii, influenţat de şcoala franceză de arhitectură. Faţada simetrică este împărţită în trei registre şi decorată cu elemente de sorginte neoclasică: ancadramentele ferestrelor cu frontoane şi arcade, pilaştri cu caneluri, ornamente ce oferă un aspect impozant edificiului.
Vila a fost consolidată şi renovată în anii 2015-2016, cu păstrarea detaliilor originale, pe baza unei expertize realizate de specialişti în restaurarea monumentelor istorice. Imobilul dispune de o curte încăpătoare. Este potrivită pentru o serie variată de funcţiuni: muzeu privat, şcoală, clinică, restaurant, boutique hotel, birouri sau reşedinţă.
În anii ’50, aici a funcţionat Liceul de Arte Plastice din Bucureşti. Sediul central se afla în Casa Robescu din Str. General Berthelot nr. 12, iar internatul şi cantina, împreună cu alte câteva ateliere (pictură, desen, gravură) se aflau în această casă. În 1970, liceul a primit numele pictorului român Nicolae Tonitza (1886-1940).
Vila are o valoare estimată la 3,5 - 4 milioane de euro.
Pe strada Berthelot din Bucureşti se găsesc opt imobile clasificate monument istoric, toate construite la sfârşitul secolului XIX. Între acestea se numără Casa C. Fonilescu, Casa Robescu (Casa Scarlat-Ghica, proiectată de arhitectul Ion Mincu) şi Catedrala romano-catolică Sfântul Iosif, construită între 1875-1880.
Construită în 1913 de negustorul bucureştean Ghiţă Popescu, casa din strada Speranţei 32 a fost naţionalizată după anii 1960, atunci când se afla în proprietatea doctorului Elias Haim. Reşedinţa a avut parte de-a lungul timpului proprietari care au investit în conservarea şi restaurarea ei. Cei peste 400 de metri pătraţi ai imobilului, dispuşi pe S+P+E+M, au fost supuşi recent unui meticulos proces de renovare.
Acum, întreaga locuinţă este o reinterpretare în cheie modernă a unui imobil dominat de trăsături arhitecturale clasice, specifice Bucureştiului de la început de secol XIX. Terasa imobilului, amenajată modern, oferă o panoramă amplă a zonei Armenească, peisaj dominat de clădiri interbelice avangardiste, moderniste, dar şi de imobile reprezentative pentru stilul Neoromânesc sau Eclectic. Vila este disponibilă şi spre închiriere.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
