“Pocalul. Despre fii şi fiice”, regizat de Dana Bunescu şi Cătălina Tesăr, a fost fimul care a deschis Astra Film Festival de la Sibiu, ediţia a XXIX-a. Taraf de Caliu a însoţit muzical atmosfera iar tradiţionala invitaţie la festival a fost transmisă în acest an de actorul Victor Rebengiuc, care spune că "un festival de film de non ficţiune care îşi respectă spectatorii este o adevărată expoziţie interioară”.
Lucrat timp de 7 ani şi 10 ani de cercetare, filmul conceput de Cătălina Tesăr, care are un doctorat în antropologie susţinut în Marea Britanie, cercetare ce stă la baza producţiei cinematografice, oferă o incursiune în viaţa de zi cu zi a acestei comunităţi de lângă Sibiu, obiceiurile lor fiind busola după care îşi ghidează viaţa.
“Este prima dată când la Sibiu prezint rezultatele muncii mele. De locul ăsta mă leagă şi începutul carierei mele academice”, a spus Cătălina Tesăr înaintea proiecţiei de la Sala Thalia.
“Întotdeauna când ai de explorat un univers, cu onestitate şi curiozitate autentice, încerci să ţi-l apropii şi, după ce ţi l-ai apropiat îndeajuns, încerci să-l apropii celor ce-l vor vedea”, a spus Dana Bunescu.
--
Familiile negociază zestrea fetei şi evaluează moştenirea mirelui atunci când încheie alianţe. Aceste alianţe gravitează în jurul unor blazoane familiale, pocale de argint aurit transmise din tată în fiu. Presiunea este cu atât mai mare cu cât finalizarea alianţei e condiţionată de naşterea unui băiat.
Documentarul surprinde nu doar tradiţia şi cultura cortorarilor, dar urmăreşte îndeaproape un cuplu tânăr în încercarea de a avea un fiu şi atmosfera, discuţiile şi emoţiile din familia extinsă legate de sexul copilului nenăscut, soarta moştenirii şi implicit a lor.
Nina, protagonista filmului, a avut “mari emoţii” la vizionare şi a spus că “filmul a fost foarte frumos”, prezentând ceea ce trăiesc ei zi de zi.
Pocalele, care se transmit doar bărbaţilor care se nasc în familiile de cortorari şi care reprezintă garantul alianţei ce se încheie între familii, au aparţinut saşilor, erau un însemn al nobilimii săseşti. Pe la sfârşitul secolului XVIII saşii au renunţat la ele iar cortorarii au început să le achiziţioneze.
Ele sunt foarte importante în alianţele matrimoniale ale cortorarilor.
Drama trăită de femeile din comunitatea cortorarilor, presiunea pe care o simt pentru că trebuie să aducă pe lume un fiu care să moştenească pocalul mult dorit a fost ceea ce Cătălian Tesar şi-a dorit să transmită prin acest film.
Cătălina Tesăr a avut sentimentul că nu poate pune în cuvinte ceea ce vrea să spună despre această comunitate, acesta fiind motivul pentru care a vrut să facă un film despre ei.
Cortorarii sunt foarte conectaţi la tot ce înseamnă nou, au acces la tehnologii, au telefoane, călătoresc cu avionul, dar pocalele sunt încă în centrul vieţii lor, "tocmeala" se va face în continuare.
“Pentru copiii noştri important este să ne înţelegem”, a răspuns Nina la una dintre întrebările adresate din sală.
“Tradiţiile nu se schimbă dar fetele îşi iau pe cine vor ele”, a spus cu sinceritate Nina, întrebată de ce este important ca tradiţia transmiterii pocalului să se rupă.
Tânăra a spus că “o să fie altfel” cu nora ei, să nu mai trăiască ceea ce a trăit ea. “N-am ascultat de părinţi şi mi-am luat de soţ pe cine am vrut eu. Acum îşi iau fetele pe cine vor ele şi gata”.
Despre lucrul la acest film şi impactul cu publicul, Dana Bunescu, co-regizor, a spus: “Dacă a fost uşor sau greu, sunt nişte termeni care dispar odată ce treaba este făcută”. “Ce rămâne este bucuria împărtăşirii. E prima oară când văd filmul cu public. M-am bucurat foarte tare când am simţit pulsaţiile de orice fel, de tristeţe, de veselie, de amuzament, tăcerile m-am bucurat să le ascult”, a subliniat ea.
Filmul a ridicat multe întrebări din partea publicului, spectatorii fiind impresionaţi de femeile din comunitatea cortorarilor care sunt nevoite să întrerupă o sarcină la o vârstă a fătului atât de mare atunci când află că vor avea fete. Cum să nu se mai facă selecţia între fete şi băieţi este una dintre întrebările rămase fără răspuns.
Însă îndemnul celor din sală şi al realizatorilor filmului pentru tânăra Nina, care a urmat doar şapte clase, “pentru că atât s-a putut”, a fost să nu-i priveze pe copiii ei de şcoală, să le permită să meargă la şcoală.
Pocalul nu apare în film, cortorarii vorbesc mai mult despre el şi îl arată mai puţin, acestea sunt obiecte preţioase pentru ei şi sunt păstrate de români de teama de a nu şi le fura unii altora, este explicaţia primită de regizoarea Cătălina Tesăr de la cei pe care i-a filmat.
Festivalul Astra Film Sibiu, lansat în 1993 ca proiect inovator, unul dintre cele mai importante evenimente dedicate cinemaului de non-ficţiune, a fost inclus de European Film Academy pe lista festivalurilor care au dreptul de a face nominalizări directe pentru European Film Awards.
Astra Film Festival se află sub Înaltul Patronaj al preşedintelui României şi este organizat de Astra Film, CNM Astra şi Fundaţia Astra Film, cu sprijinul Consiliul Judeţean Sibiu, al Ministerului Culturii, al Centrului Naţional al Cinematografiei, al Consulatului Republicii Federale Germania la Sibiu şi al Uniunii Cineaştilor. Evenimentul este cofinanţat de Consiliul Local Sibiu prin Primăria Municipiului Sibiu şi de Uniunea Europeană prin Programul Europa Creativă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
