Opt antibiotice sunt mai puţin eficiente pentru ţestoasele gigant din Galapagos care trăiesc în arhipelagul ecuadorian cu acelaşi nume, datorită contactului cu oamenii, a anunţat luni Fundaţia "Charles Darwin" (FCD) potrivit concluziilor unui studiu, scrie AFP.
Broaştele ţestoase care îşi împart habitatul cu oamenii, în special în zonele agricole, urbane şi turistice, prezintă o cantitate mai mare de bacterii rezistente la antibiotice de uz uman sau veterinar, potrivit acestui studiu.
"Cele care trăiesc în zone îndepărtate şi fără interacţiunea cu oamenii (...) prezintă o rezistenţă mai mică", a explicat FCD într-un comunicat.
Studiu a fost realizat de oameni de ştiinţă din diverse organisme, mai multe universităţi spaniole, grădina zoologică din Saint-Louis SUA şi Parcul Naţional din Galapagos. Analize au fost efectuate pe excrementele a 270 de broaşte ţestoase ce trăiesc în insulele Alcedo şi Santa Cruz, cele mai populate din arhipelag.
"Rezistenţa la antibiotice se răspândeşte în întreaga lume, provocând o pandemie invizibilă care compromite sănătatea şi tratamentele bolilor umane şi animale", subliniază Ainoa Nieto Claudin, cercetătoare la FCD şi la grădina zoologică din Saint-Louis.
Pandemia de Covid-19 "a crescut folosirea de antibiotice şi în consecinţă apariţia de bacterii rezistente în lumea întreagă", a mai spus cercetătoarea.
Coabitarea strânsă dintre animale şi fiinţe umane creează scenariul ideal pentru ca bacteriile rezistente să intre în contact cu specii sălbatice şi să le contaminează habitatul, perpetuând ciclul de transmitere a rezistenţei", a adăugat ea.
Potrivit studiului, publicat în revista Environmental Pollution, valorile de rezistenţă întâlnite sunt "încă scăzute", ceea ce sugerează că "suntem în faţa unei situaţii care ar putea fi reversibilă" dacă folosirea antibioticelor este reglementată şi redusă în arhipelag.
Arhipelagul Galapagos, situat la 1.000 de kilometri în faţa coastei ecuadoriene, adăposteşte 12 specii de ţestoase gigant. Trei au dispărut.
Broaştele ţestoase au sosit în arhipelagul vulcanic acum 3 sau 4 milioane de ani. Curenţii oceanici au dispersat specimenele în diferite insule, făcând să apară mai multe specii.
Cu o floră şi faună unice în lume, arhipelagul, clasat Patrimoniu natural mondial şi rezervaţie a biosferei, a reprezentat terenul de studiu pentru naturalistul britanic Charles Darwin (1809-1882) care a dezvoltat teoria evoluţiei speciilor.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
