Unii dintre angajaţii şi colaboratorii Operei Naţionale Bucureşti (ONB), care au o altă părere decât cea a protestatarilor, au transmis, joi, o scrisoare deschisă preşedintelui României, Klaus Iohannis, prim-ministrului Dacian Cioloş, viceprim-ministrului Vasile Dâncu, ministrului Culturii Corina Şuteu, şi au lansat apel prin care invocă faptul că ministerul Culturii, prin gestionarea crizei "a contribuit la promovarea negativă a României la nivel internaţional, ca o ţară îngenuncheată de mentalităţi şi apucături vechi de tipul nivelării comuniste”.
Grupul semnatar al acestei scrisori doreşte ca Ministerul Culturii să conştientizeze că, prin intervenţiile şi prin "soluţiile” identificate, a girat o aparentă legitimitate unui grup de persoane ce nu o deţinea, iar prin această aparentă legitimitate, "ministerul a contribuit la promovarea negativă a României la nivel internaţional ca o ţară îngenuncheată de mentalităţi şi apucături vechi de tipul nivelării comuniste, în care toţi trebuie să câştige la fel, indiferent de performanţă, ca o ţară în care orice adunare de persoane poate face legea dacă perseverează în intrigă şi jocuri de culise”.
Totodată, semnatarii scrisorii se adresează şi preşedintelui Comisiei pentru cultură şi media a Senatului României, Georgică Severin, preşedintelui Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor, Gigel-Sorinel Ştirbu, şefului Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Cristea.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Grupul de angajaţi care au transmis scrisoarea celor mai înalte foruri de conducere din România, consideră că, "dincolo de prejudiciile financiare şi de imaginea suferite în această perioadă, precedentul creat din punct de vedere al abuzului faţă de funcţia de manager, practicile utilizate în justificarea acţiunilor (strângere de semnături, solicitarea de către reprezentanţi ai Ministerului de memorii şi documente împotriva unui manager sau unui grup de persoane), lipsa totală de transparenţă legată de viitorul instituţiei, instrumentarea, chiar cu ajutorul reprezentantului ministerului, a unor acţiuni ilegale ce au condus la pierderi materiale şi de resursă umană, subminarea anarhică a dialogului social cu sindicatele reprezentative, toate acestea au deschis calea către haos în instituţii similare”.
"Cu tristeţe constatăm că vocea Ministerului Culturii a fost de fapt una dublă, cu scopul precis de «a da bine» în presă şi nu de a căuta, cu adevărat, soluţii pentru dezvoltarea instituţiei”, s-au exprimat cei care scriu apelul din interiorul ONB.
În apelul lor la decenţă şi raţiune, semnatarii cer o reevaluare a sistemului. "Am ales să privim pozitiv această criză, oricât de dureroasă ar fi fost pentru noi, în speranţa că va conduce la o reevaluare a sistemului. Spre dezamăgirea noastră, reevaluarea se lasă aşteptată, iar mesajul transmis de către cei implicaţi pare a fi acela că nu rezultatele sunt importante”, scriu o parte dintre angajaţi, amintind că în trei ani Opera şi Opereta au dat dovadă de rezultate performante, artistic şi funcţional, spectacole jucate cu casa închisă, alegeri artistice diversificate şi de valoare, promovarea libertăţii de creaţie, preocuparea pentru o dezvoltare strategică pe termen lung a trupei, a serviciului cultural public, dar şi a sectorului în ansamblu.
Semnatarii scrisorii adresează un apel prin care fac cunoscute faptul că numirea directorului interimar Beatrice Rancea a adâncit criza şi că niciodată în istoria României artiştii nu au fost alungaţi la propriu dintr-o instituţie.
"În decursul celor două luni de conflicte, care au condus la destabilizarea totală a instituţiei, am aşteptat revenirea pe o cale echilibrată, raţională şi obiectivă, având ca unic scop menţinerea şi continuarea performanţei obţinute în ultimii trei ani. Ultima decizie politică de numire a unui interimar a adâncit criza valorilor în ONB, în loc ca acestea să îşi regăsească echilibrul. Menţionăm doar că niciodată, în istoria recentă a României, tineri talentaţi (deopotrivă artişti şi profesionişti), o adevărată resursă culturală, indiferent de naţionalitatea lor, nu au fost efectiv alungaţi, la propriu şi la figurat, dintr-o instituţie şi din ţară”.
Unii angajaţi ai Operei Naţionale Bucureşti sunt îngrijoraţi de modul în care ministrul Culturii, Corina Şuteu, a gestionat criza, neascultând vocea artiştilor care nu au protestat.
Angajaţii ONB îşi exprimă indignarea faţă de folosirea unor colegi a situaţiei triste a sistemului de salarizare public pentru a prelua conducerea unei instituţii, promovau minciuni prin care anunţau că odată cu desfiinţarea de servicii, birouri, compartimente, vor fi concediaţi sute de oameni.
"Este de-a dreptul grobian să se folosească situaţia tristă a sistemului de salarizare public, situaţia oamenilor care îşi întreţin familiile din această grilă de salarizare, prin manipulări grosolane care să instaleze în mintea oamenilor frica şi nesiguranţa unui loc de muncă, pentru ca un grup restrâns de persoane să preia conducerea unei instituţii şi să dicteze cine intră în instituţie şi cu cine colaborează aceasta”.
Semnatarii scrisorii dezvăluie faptul că mobilizarea oamenilor în sală "a fost realizată, din observaţiile noastre, în parcarea Operei, prin lideri informali care încurajau participarea, iar când motivaţia nu era suficientă erau utilizate presiuni de grup de genul «nu eşti cu noi, eşti împotriva noastră»”.
Angajaţii ONB au adresat şefilor statului o serie de întrebări cu privire la cele trei interimate, cel al lui George Călin, mandatul lui Tiberiu Soare şi al lui Vlad Conta, precum şi ultima numire, Beatrice Rancea.
Angajaţii aşteaptă răspuns din partea autorităţilor: "Cum poate avea succes un interimar care are un conflict personal cu cel căruia trebuie să îi continue proiectul şi care are o viziune artistică şi un portofoliu total diferit faţă de ce preia; de ce Ministerul Culturii nu vorbeşte public despre faptul că un interimar este doar un administrator, ales pentru capacităţile manageriale, care trebuie să îndeplinească proiectul de management, nu să înlăture echipele de artişti şi profesionişti sau să anuleze activităţile stabilite prin proiect; de ce nu se respectă legea sau pe ce criterii a fost numită doamna Rancea în condiţiile în care se cunoştea faptul că este în relaţii conflictuale cu directorul suspendat”.
Semnatarii se mai întreabă cum va plănui ministrul Culturii evitarea unui blocaj instituţional Operă-Operetă şi ce se va întâmpla cu angajaţii Operetei într-o astfel de situaţie, în condiţiile în care interimarii numiţi au avantajat Opera faţă de Operetă.
În final, semnatarii speră ca în România să primeze performanţa, care să fie susţinută, nu pedepsită. ”Noi credem ca rezultatele şi performanţele sunt mai importante decât jocurile de culise. Impostura, ipocrizia şi condamnarea performanţelor la exil sau izolare nu pot duce la dezvoltare pe termen lung. Sperăm ca excelenţele voastre să transmiteţi mesajul corect şi anume că în România performanţa este susţinută, nu pedepsită”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
