Rusiei îi este "frică de adevăr", a declarat marţi Departamentul de Stat american, reacţionând la anunţul Moscovei că intenţionează să blocheze accesul la 81 de instituţii media europene, inclusiv site-ul AFP. Lista publicată marţi include Der Spiegel din Germania, El Mundo şi El Pais din Spania, televiziunea RAI din Italia şi alte mass-media franceze precum cotidienele Le Monde, Libération şi La Croix, canalele de ştiri LCI şi CNews, precum şi Radio France şi Arte.
"Acesta este încă un semn că guvernul rus reprimă jurnalismul şi se teme că propriul său popor va auzi adevărul despre acţiunile Rusiei", a declarat presei purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller.
Această decizie vine pe fondul tensiunilor tot mai mari dintre Moscova şi europeni, după mai bine de doi ani şi jumătate de ofensivă rusă în Ucraina. Rusia îi acuză pe europeni că sprijină Kievul, în timp ce UE acuză Moscova că destabilizează continentul şi se amestecă în afacerile sale.
30 septembrie - Eveniment Profit.ro E-Commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a - Parteneri: ARB, CEC Bank, ContentSpeed, eMAG
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-a. Parteneri: ACUE, Electrica Furnizare, Raiffeisen Bank, Transgaz
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania. Parteneri: ARB, CEC Bank, Garanti BBVA, Raiffeisen Bank, Philip Morris
"Sunt introduse contramăsuri privind accesul de pe teritoriul rus a mass-media din statele membre ale UE", a declarat Ministerul rus de Externe într-un comunicat, acuzând Bruxellesul pentru aceste restricţii.
La jumătatea lunii mai, cele 27 de state membre au convenit să impună sancţiuni împotriva a patru mass-media ruse - Vocea Europei, Ria Novosti, Izvestia şi Rossiiskaia Gazeta - acuzate de Bruxelles că difuzează propagandă pro-Kremlin.
Sancţiunile luate de UE trebuie să includă şi "interzicerea finanţării de către Rusia a mass-media, ONG-urilor şi partidelor politice din UE", a declarat atunci comisarul european pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova.
Moscova a ameninţat apoi cu represalii împotriva Uniunii Europene, cu care relaţiile sunt deteriorate în contextul conflictului din Ucraina. Purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zakharova, a promis măsuri "foarte dureroase".
Lista publicată marţi de autorităţile ruse include 81 de site-uri web din 25 de state membre ale UE, dintre care unele operează în mai multe ţări. Lista include site-ul AFP afp.com şi portalul afpforum.com.
Ministerul a declarat că va "revizui" restricţiile dacă sancţiunile UE împotriva mass-media ruse vor fi ridicate.
"Rusia a avertizat în mai multe rânduri şi la diferite niveluri că hărţuirea politică a jurnaliştilor ruşi şi interdicţiile nejustificate impuse presei ruse în UE nu vor rămâne fără răspuns", a afirmat ministerul.
Italia a "condamnat ferm" decizia Rusiei, referindu-se la o "măsură nejustificată" care vizează două canale de televiziune, inclusiv televiziunea publică RAI, precum şi două cotidiene naţionale, La Stampa şi La Repubblica.
La rândul său, Uniunea Europeană a interzis de mai bine de doi ani difuzarea în Europa a mai multor media ruse sau pro-ruse, inclusiv Russia Today, acuzând Moscova că foloseşte aceste media pentru "a-şi răspândi propaganda şi a desfăşura campanii de dezinformare".
Rusia a blocat deja accesul, din diverse motive, mai multor site-uri şi reţele sociale occidentale, inclusiv Facebook, Instagram şi X. Aceste resurse rămân accesibile cu ajutorul unui VPN (virtual private network).
În ultimii ani, mass-media ruse critice la adresa guvernului sau a ofensivei din Ucraina au fost vizate de proceduri judiciare sau au fost interzise, iar multe instituţii media independente şi-au închis porţile, iar jurnaliştii lor au plecat în exil.
Legiuitorii ruşi au introdus pedepse grele cu închisoarea pentru persoanele care difuzează ceea ce autorităţile consideră a fi "informaţii false" despre forţele armate.
Jurnaliştii occidentali au fost, de asemenea, vizaţi de sistemul judiciar rus.
Procesul de spionaj al reporterului american Evan Gershkovich de la The Wall Street Journal urmează să se deschidă miercuri la Ekaterinburg, în Urali. Jurnalistul, postul său de presă şi Washingtonul resping acuzaţiile şi acuză Moscova că îl reţine pentru a-l schimba cu ruşi aflaţi în închisori în Occident.
Alsu Kurmasheva, o jurnalistă ruso-americană care lucrează pentru RFE/RL, este, de asemenea, deţinută în Rusia în aşteptarea procesului, fiind acuzată de încălcarea legii privind "agenţii străini", un text folosit de Kremlin pentru a persecuta disidenţii, organizaţiile şi mass-media independente.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
