REPORTAJ - Parcul Natural Văcăreşti de pe strada Povestei. În sălbăticia urbană se găsesc "cannabis sativa", vidre, dar şi o familie cu 12 suflete care trăieşte aici de 18 ani

Cel mai nou parc natural, devenit arie protejată în luna mai, se află în mijlocul Bucureştiului, între Calea Văcăreşti, Şoseaua Olteniţei, Şoseaua Vitan-Bârzeşti şi Splaiul Dâmboviţei. Biologii au găsit aici "cannabis sativa”, vidre, dar şi o familie cu 12 suflete care trăieşte de 18 ani în sălbăticia urbană. Porcii familiei Enache se plimbă nestingheriţi printre bălţi, scormonesc pământul după rădăcini dulci, iar un cioban are stână chiar lângă mall Sun Plaza, afirmă specialiştii de la Asociaţia Parcul Natural Văcăreşti. Pe aici treceau nişte străzi, se numeau Povestei, Vlădiţei. Povestea Deltei din mijlocul Bucureştilor nu se compară cu niciun alt parc natural din capitalele europene.

Într-un "lighean" cu circumferinţa de 6,5 kilometri, atât cât este digul care înconjoară Parcul, trăiesc 98 de specii de păsări identificate, dar şi specii de amfibieni, reptile, mamifere, existe vidre, vulpi şi alte mici rozătoare. De la etajul 17 al unuia dintre blocurile turn care străjuiesc zona, la început de noiembrie Parcul este o întindere arămie, un petic de pământ cu firicele de cărare care-l străbat din toate părţile, cu arbuşti galbeni şi ochiuri de bălţi.

Cele mai multe dintre speciile care s-au aciuat în acest colţ de natură pleacă în ţările calde cu 10 zile înainte de venirea frigului, spun ornitologii. Au rămas câteva lebede, 15 - şase mature şi nouă pui. Se descurcă. Anul trecut au iernat aici. În anotimpurile mai calde aici vieţuiesc erete de stuf, chirighiţă cu obraz alb, corcodel mare şi vânturelul. 

Stuf, sălcii, plopi, care se dezvoltă perfect în zone umede, măceşi, măslini ruseşti, nuci, duzi, Arborele Paradisului din China, broaşte ţestoase româneşti, dar şi din Florida, chiar canabis au descoperit biologii, specii de ştiuci, bălţi şi izvoare cu apă potabilă se află în centrul Bucureştiului, în Parcul creat de natură şi protejat de digul construit de Nicolae Ceauşescu.

Lacul Văcăreşti din Bucureşti a fost conceput ca parte a amenajării complexe a râului Dâmboviţa. Ca şi Lacul Morii, care însă a fost finalizat, Lacul Văcăreşti trebuia să facă parte din sistemul hidrologic de apărare a Bucureştiului împotriva inundaţiilor. Lucrările au început în anul 1986, ocazie cu care a fost demolată şi Mănăstirea Văcăreşti, dar au fost sistate după 1989, astfel că, în prezent, a rămas unul din marile proiecte neterminate ale perioadei comuniste.

Naşterea parcului este ”datată” mai 2012, când revista National Geographic a publicat un articol care se intitula ”Delta dintre blocuri”.
Parcul Natural Văcăreşti este arie protejată din mai 2016 prin decret de Guvern şi amenajarea lui este de interes public.

Tur ghidat în sălbăticie

Digul de beton care împrejmuieşte aria protejată este abrupt, aşa că cei care vor să se plimbe prin stufăriş trebuie să coboare cu grijă. A fost ridicată o scară pe una dintre laturi, dar oricine poate intra pe oriunde.

"Flora este foarte interesantă pentru că toate speciile sunt venite de unde ştie Dumnezeu. Au cucerit încet-încet zona. În primul rând sunt sălciile şi plopii care se dezvoltă bine în zone umede, stuful, dar şi specii exotice precum Arborele Paradisului, care e venit tocmai din China. Seminţele au fost aduse de păsări. Nuci, duzi, măslinul rusesc, dar nu face măsline deşi are fructe roşii, măceşi”, spune Florin Stoican, preşedintele Asociaţiei Parcul Natural Văcăreşti, cel care a condus, joi, un tur în zonă.

S-au făcut studii de cei de la Grădina Botanică şi concluzia lor a fost că toate speciile sunt invazive.

Prima baltă. "Aici vin pescarii. Specii sunt de la ştiucă, am depistat 6-7 specii, am găsit o dată şi o specie care trăieşte numai în Amazon, probabil eliberată de acvarişti, ca şi ţestoase. Există ţestoasa românească de baltă Emys Orbicularis, dar există şi ţestoasa de Florida, care este o specie invazivă autohtonă. Este foarte des eliberată de cei care o ţin în acvariu. Este o specie invazivă care intră încet-încet în competiţie cu cea românească şi o elimină din ecosistem. Administrarea unui parc înseamnă deci să ai grijă ca toate aceste specii să fie la locul lor”, explică specialistul, care a găsit o vidră mâncată de câinii care hălăduiesc prin zonă, la fel şi ţestoase.

Chiar dacă gunoaiele şi resturile de la demolări vor fi strânse din zonă, unii dintre biologi se opun.

"O să fie curăţate toate gunoaiele, cele mai multe provin de la demolări, din construcţii, betoane tocate. Teoretic ar fi să le luăm şi să le aruncăm. Ei bine, vin unii biologi, herpetologii, care spun că acestea sunt cel mai bun ecosistem pentru şopârle. Şi ele trebuie să trăiască în parcul natural, spun ei”, este explicaţia lui Florin Stoican, geolog şi expert în managementul ariilor naturale protejate şi conservarea ecosistemelor, cel care a înfiinţat cel mai mic Parc Naţional Buila-Vânturariţa, în judeţul Vâlcea. 

Potecile din Parcul Văcăreşti sunt moi, acoperite de iarbă grasă şi umedă în care se afundă picioarele. De o parte şi de alta sunt ciulini, cei mai mulţi, stuf şi trestie, morcov sălbatic - se întâlneşte cel mai des -, dar şi măceşi. Lângă una dintre bălţile unde se plimbă lebedele miroase a mentă sălbatică. Din loc în loc sunt canale, şanţuri lungi săpate în urmă cu 25 de ani.

Pe bălţile moarte, unde s-a strâns apa de ploaie, ar putea fi amenajate pontoane. La fel şi pentru cele unde se pescuieşte acum. "Se pot amenaja pe pontoane locuri de cuibărire pentru ca cei mici să vadă cum se înmulţesc păsările. Bălţile moarte sunt pretabile pentru amenajări. Punţi suspendate, trasee turistice”, sunt câteva dintre ideile celor care au iniţiat proiectul "Natura la uşa ta!”, asociaţia APNV.

Există bălţi, în care apa vine de la izvoare cu apă potabilă. "Lumea vine şi se aprovizionează de aici”, spune preşedintele APNV.
Toate cotloanele parcului pot fi descoperite într-o jumătate de zi. Se mai aude câte o sirenă care tulbură liniştea, însă dintre stuf şi păpuriş nu se văd decât blocurile turn din zona Mihai Bravu sau Berceni.

În Parcul Văcăreşti a crescut şi "cannabis sativa (cânepa indiană, n.r), din care se fac saci sau poşete la modă. "Fumezi o căruţă şi nu păţeşti nimic”, glumeşte ghidul.

Asociaţia Parcul Natural Văcăreşti are mai mulţi parteneri cu care colaborează pentru a face studii temeinice. "Se vor face inventarieri de detaliu, studenţii de la Agronomie vor măsura fiecare copac în parte şi vor face o hartă de distribuţie a arborilor. La fel şi cu speciile floristice. Parcul va fi împărţit în diferite zone. Natura s-a descurcat cum a putut. Aici a fost un canal. Sunt găuri care sunt periculoase, poţi să cazi acolo”, atenţionează geologul.

Povestea Mănăstirii Văcăreşti pe strada Povestei

Pe măsură ce te afunzi înspre centrul parcului, se văd urmele unor străzi, aşa cum au fost odată, înainte de sistematizare. Sălbăticia i-a adus aici şi pe ciobani. Unul are stâna lângă mall-ul Sun Plaza, spune Florin Stoican.

"Asta a fost o stradă, înainte de a începe sistematizarea. S-a numit strada Povestei. Mai e una strada Vlădiţei. Aveau nume frumoase. Când vom reface aleile, le vom numi aşa cum au fost. Undeva, cam unde e Sun Plaza a fost mănăstirea Văcăreşti, demolată de comunişti. Mai sunt nişte resturi de la mănăstire care au fost duse la Mogoşoaia. Noi vrem să facem în centrul de vizitare şi un colţ de restituire a mănăstirii, să aducem ce a rămas din ea”, este planul celor de la Asociaţie, care ar vrea să administreze Parcul.

"Şi punem filmul lui Sergiu Nicolaescu pe care l-a făcut când s-a dărâmat mănăstirea, Noi cei din linia întâi. Au profitat când se demolau chiliile şi au filmat. A fost cea mai mare mănăstire din Europa. Se spune că figuranţii, care erau soldaţi în termen, au intrat în biserică şi au început să fure”, adaugă Dan Bărbulescu, director executiv la APNV.

Familia Enache are 12 membri şi trăieşte de 18 ani în sălbăticia urbană

În stânga, sunt lacurile cele mai mari. Adâncimea lor poate varia de la câteva zeci de centimentri la şase metri. Sunt măsurători empirice. Un izvor, o salcie, şi peisajul se repetă.  Însă izvoarele întreţin parcul.

În multe locuri, aproape de lacuri sunt urmele unor porci care au râmat. "Aici au venit cu porcii, sunt râmături de porci. E unul cu capre şi oi, şi are stâna lângă mall”, dezvăluie ghidul. Miroase a mentă sălbatică.

Ceauşescu a vrut să facă un lac aici, dar nu a mai apucat. „El ar fi vrut să facă şi campionat mondial de caiac-canoe. Din fericire pentru natură n-a finalizat proiectul. Au reuşit să facă digul, care a contribuit la rândul lui la protejarea naturii”, explică geologul.

Există probleme juridice încă, legate de spaţiul verde de 184 de hectare. „Sunt probleme juridice în continuare, dar merg în paralel cu amenajarea parcului. Cei care revendică terenuri aici fie vor fi expropriaţi, fie vor fi despăgubiţi, interesul public e mult mai important”, mai spune Florin Stoican.

În Parcul Natural Văcăreşti trăiesc oameni, o familie de 12 persoane, familia Enache. Gică, aşa îi spun cei de la Asociaţie, a devenit paznicul locului, el ştie tot ce mişcă. Bot, câinele lor, este vedetă, îl cunosc cameramanii care au mai filmat aici.

Cum e viaţa în Parc?
"E foarte frumos. De 18 ani trăiesc aici”, spune Gigel Enache, în vârstă de 50 de ani.
Aveţi opt copii? "Am 10. Şase merg la şcoală. Când nu merg la şcoală se joacă. În rest linişte”.
Din ce trăiţi? "Din pet-uri, din fiare, din orice, altceva ce putem face?”. 
Nu vă e teamă că vă mută de aici?
"Să facă ce vor ei, doamnă! Eu mi-am făcut datoria. Oricine care vrea să-mi facă rău sau bine, sunt aici”, este răspunsul lui Gigel Enache.
Unul dintre cele 10 suflete ale lui Gică a ieşit din casă în picioarele goale, murdar la gură, cu o rană la cap. Vine către tatăl lui. Nu e băgat în seamă. Soţia a auzit că sunt vizitatori. Iese şi ea dintre stufărişul înalt.
"Unde te duci? Treci acasă!”, îi strigă Gică cu mâinile în buzunar.

Porcii care scormonesc pământul sunt ai lui. Ca să trăiască omul a mâncat ce vieţuitoare a găsit. Acum nu ma face asta. S-a împrietenit cu cei de la Asociaţie. Cei mici au fost ajutaţi să meargă la şcoală.

Pentru amenajarea Parcului se va organiza un concurs de proiecte internaţional. ”Juriul este deja desemnat. Comisia care va analiza ofertele de amenajare este formată din reprezentanţi ai Ministerului Mediului, ai Agenţiei Naţionale de Protecţie a Mediului, de la Garda Naţională de Mediu, de la o administraţie de parc şi observatori din partea societăţii civile, însă fără drept de vot”, a precizat Florin Stoican, preşedintele APNV.

De când a fost declarat arie protejată prin decizia Guvernului, în mai 2016, în Parcul Natural Văcăreşti s-au schimbat lucurile.

”Au fost ridicate din Parc 4.000 de metri cubi de gunoaie. S-a instalat o barieră, nu mai poate intra nimeni cu maşina. Există doi angajaţi la pază, înainte nu erau deloc. Înfiinţarea administraţiei ar aduce un plus uriaş. Ne lovim de inerţia autorităţilor care trebuie să lanseze procedura de dare în administrare. Înainte de hotărârea de Guvern era No Man’s Land aici”, a explicat Florin Stoican.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.